Sfântul Gheorghe. Ce nu ai voie să faci în această zi
Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai importanţi sfinţi din calendarul creştin-ortodox. El se sărbătoreşte, în fiecare an, în data de 23 aprilie. În tradiţia populară, Sfântul Gheorghe este cunoscut şi sub numele de Sângiorz, acesta fiind perceput ca protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor.
Cui spui "La mulţi ani!" de Sfântul Gheorghe
Georgeta, Gheorghiţa, Ghiorghiţa , Geta, Gheorghe, Ghiorghe, George, Gheorghiţă, Ghiorghiţă, Ghiţă.
Cum este înfăţişat Sfântul Gheorghe
Sfântul Gheorghe - acestuia i se mai spune şi "purtător de biruinţă", iar icoanele îl înfăţişează pe un cal alb, simbol al purităţii, al luminii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur. În calendarul popular, Sângiorz e considerat a fi protector al naturii verzi şi al vitelor.
Ce este interzis de Sfântul Gheorghe. Care sunt cele mai vechi superstiţii
· Nimeni nu are voie să doarmă în această zi, deoarece se crede că acel care încalcă interdicţia va fi somnoros tot anul.
· Pentru a fi apăraţi de rele, oamenii se cântăresc de Sfântul Gheorghe. Astfel, ei cred că vor fi sprinteni până anul viitor, când obiceiul se reînnoieşte.
· Urzicatul era un alt obicei de practicat de tinerii din comunităţile tradiţionale bucovinene. Tinerii se atingeau, pe furiş, peste părţile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzică, sperând că, astfel, vor fi mai ageri, mai harnici şi mai sănătoşi de-a lungul verii.
· De Sfântul Gheorghe se dau de pomană lapte, brânză şi caş.
· În comunităţile săteşti de astăzi, încă se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri de salcie înmugurită şi cu flori galbene de primăvară, înfipte în brazde înverzite.
· De Sfântul Gheorghe, creştinii pun la porţile caselor crenguţe de fag, brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susţinere ai porţilor.
· Pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii şi boli, animalele sunt protejate cu crenguţe de leuştean puse la intrarea în grajduri. La ţară, se credea că, prin acest ritual special, oamenii, vitele şi semănăturile erau protejate de forţele malefice, care deveneau extrem de active în acest moment de început al anului pastoral.
· Pentru ca membrii familiei să fie protejaţi de junghiuri rele şi de boli necruţătoare trec prin fumul şi flăcările unui foc aprins, iar vitele şi casele se afumă, la rândul lor, cu tămâie.
· Se mai spune, în tradiţia populară, că de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului, ele putând fi văzute. Cei care le caută nu trebuie să scoată nici un cuvânt pentru a le putea descoperi, ca nu cumva duhul comorii să-i amuţească.
· În noaptea de Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea chipul ursitulului oglindit într-un vas cu apă de izvor din care nu s-a băut, dacă stau goale între lumânări aprinse, aşezate în formă de cruce.
