Sfântul Ștefan 27 decembrie: Ce să nu faci azi ca să nu ai ghinion și să atragi belșugul?
Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ștefan, primul martir al Bisericii. În tradiția populară, această zi este încărcată de semnificații, interdicții și obiceiuri menite să aducă sănătate, spor și armonie în familie.
Ziua de Sfântul Ștefan este însoțită de tradiții și superstiții populare
Pe 27 decembrie este rememorată povestea Sfântului Ștefan, unul dintre primii ucenici ai lui Iisus Hristos și arhidiaconul ales de apostoli pentru slujirea comunității creștine timpurii. Considerat primul martir creștin, Ștefan a fost condamnat la moarte de autoritățile iudaice din Ierusalim și ucis prin lovire cu pietre, în anul 33, pentru credința sa neclintită în învățăturile lui Hristos. În tradiția Bisericii, el este cinstit ca un model de credință și iertare, cerându-I lui Dumnezeu să nu le socotească păcatul celor care l-au omorât.
Pe lângă semnificația religioasă profundă, ziua de Sfântul Ștefan este însoțită în România de o serie de tradiții și superstiții populare. O credință răspândită spune că această zi este propice pentru împăcarea cu cei cu care ne-am certat, deoarece neînțelegerile neterminate ar putea aduce ghinion sau dificultăți în anul care vine. Astfel, reconcilierea nu este doar un gest simbolic, ci un ritual care se crede că aduce liniște și belșug în familie.
Un obicei specific în unele zone ale țării este pregătirea „pâinicilor lui Ștefan"
În multe comunități, se spune că Sfântul Ștefan ajută persoanele bolnave și pe cei care se confruntă cu probleme în justiție sau conflicte de lungă durată, ceea ce determină credincioșii să aprindă lumânări și să se roage la icoana sa pentru sănătate și rezolvare favorabilă a disputelor. În biserici, slujbele din această zi includ pomeniri pentru sufletele celor decedați în împrejurări dramatice, iar pachetele cu alimente sfințite sunt adesea împărțite celor nevoiași sau celor care poartă numele mucenicului.
Un obicei specific în unele zone ale țării este pregătirea „pâinicilor lui Ștefan”, mici pâini rotunde din aluat îmbogățit cu miere care simbolizează pietrele folosite la martiriul sfântului. Aceste pâini se sfințesc la biserică și apoi se împart copiilor sau persoanelor vulnerabile din comunitate, ca semn de milostenie și binecuvântare.
Nu este recomandat să te cerți, ar putea atrage sărăcia sau ghinionul
Pe lângă tradițiile ce aduc noroc, existența unor interdicții populare este considerată la fel de importantă. Conform superstițiilor transmise din bătrâni, în ziua de Sfântul Ștefan nu este recomandat să te cerți sau să porți ranchiună, deoarece aceasta ar putea atrage sărăcia sau ghinionul. De asemenea, se spune că este bine să se evite lucrările grele în gospodărie, cum ar fi curățenia generală sau spălatul hainelor, pentru că acestea ar putea „alunga” norocul sau sporul de acasă. Tradiția mai spune că deplasările riscante, cum ar fi drumețiile în zone izolate, ar fi nefericite în această zi.
Ziua de Sfântul Ștefan este și o sărbătoare onomastică importantă în România. Peste jumătate de milion de români își serbează astăzi numele, fie că este vorba de Ștefan, Ștefănel, Fănel sau variante feminine precum Ștefania și Fănica. Această tradiție aduce un plus de bucurie sărbătoritului, care primește urări, vizite și cadouri din partea familiei și prietenilor.
