Statistici îngrijorătoare: obezitatea infantilă a atins cote alarmante! Cine esre responsabil: părinții, școala sau societatea? „Sunt disperată, nu știu ce să mai fac”
Pentru prima dată în istorie, obezitatea a depășit subponderalitatea, arată cel mai recent raport UNICEF. Un copil din zece suferă de obezitate, iar expunerea la marketingul alimentelor ultraprocesate este considerată una dintre principalele cauze. În România, fenomenul a luat amploare: numărul copiilor supraponderali și obezi aproape s-a triplat în ultimele două decenii.
„Sunt disperată, nu știu ce să mai fac (...)"
„Eu acasă îi dau tot ce trebuie: ciorbă, legume, fructe. Îi pun în pachetul de școală ceva sănătos, dar el, pe ascuns, își cumpără chipsuri și sucuri de la chioșc. Nu am cum să-l controlez tot timpul. Sport nu vrea să facă, nici să audă de fotbal sau bicicletă. Toată vara a stat pe telefon, în cameră, în loc să iasă afară. Eu sunt disperată, nu știu ce să mai fac”, așa si-a început povestea o mamă disperată din București care se teme pentru sănătatea copilului ei de 12 ani. Și nu este singura.
Noul raport UNICEF a venit cu o concluzie devastatoare: obezitatea infantilă a devenit o problemă de sănătate publică mai gravă decât lipsa hranei. Copiii și adolescenții cu kilograme în plus sunt astăzi mai numeroși decât cei care suferă de subponderalitate. Datele arată clar o schimbare de paradigmă. În România, procentul copiilor cu vârste între 5 și 19 ani care sunt supraponderali a crescut de la 10% - la 23%. În timp ce subponderabilitatea a scăzut ușor, de la 6% la 5%.
Ce înseamnă, de fapt, obezitatea
Obezitatea este mai mult decât o simplă problemă estetică. Este o afecțiune medicală caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime corporală care crește riscul de boli grave precum diabetul de tip 2, afecțiunile cardiovasculare, tulburările articulare sau chiar anumite tipuri de cancer.
În cazul copiilor, ea afectează nu doar sănătatea fizică, ci și stima de sine, performanța școlară și relațiile sociale. Specialiștii atrag atenția că obezitatea infantilă este dificil de tratat și că prevenția joacă un rol esențial. Copiii care se confruntă cu kilograme în plus au șanse mari să devină adulți obezi, cu toate riscurile aferente.
Cine esre responsabil? Părinții, școala sau sociatatea?
Întrebarea "Cine este vinovat?” nu are un singur răspuns. Experții subliniază că responsabilitatea este împărțită între familie, sistemul educațional, autorități și chiar mediul economic. Părinții au primul rol. Obiceiurile alimentare se formează în copilărie, iar mesele în familie influențează decisiv preferințele copiilor. O dietă bazată pe alimente ultraprocesate, fast-food sau băuturi îndulcite îi expune direct riscului de obezitate.
Școala este al doilea pilon. Cantinele și chioșcurile școlare pun adesea la dispoziție produse bogate în zahăr, sare și grăsimi, în timp ce orele de educație fizică sunt insuficiente sau tratate superficial. În multe cazuri, copiii petrec mai mult timp în fața ecranelor decât în aer liber, ceea ce amplifică problema. Nu în ultimul rând, marketingul agresiv al companiilor producătoare de alimente ultraprocesate are un impact direct. Reclamele colorate, mascotele prietenoase și promoțiile țintite fac ca snacks-urile și băuturile dulci să devină mai atractive decât un fruct sau un sandviș sănătos. UNICEF atrage atenția că expunerea copiilor la acest tip de publicitate este larg răspândită și insuficient reglementată.
Care ar putea fi soluțiile
Medicii și nutriționiștii recomandă măsuri simple, dar ferme. În primul rând, mesele regulate în familie, cu alimente gătite acasă și porții echilibrate. Reducerea consumului de zahăr și băuturi carbogazoase este esențială, la fel ca introducerea legumelor și fructelor în dieta zilnică. Activitatea fizică este la fel de importantă ca alimentația. Minimum o oră de mișcare pe zi: fie că e vorba de sport organizat, joacă afară sau mers pe jos, poate face diferența între un copil sănătos și unul expus riscurilor.
În paralel, autoritățile pot juca un rol-cheie prin reglementarea reclamelor la alimente nesănătoase, introducerea unor programe educaționale despre nutriție și stimularea ofertelor sănătoase în școli. Exemple din alte țări arată că taxele pe băuturi carbogazoase și interdicțiile de marketing pentru copii pot reduce consumul produselor ultraprocesate.
De exemplu, în Mexic, o țară care se confruntă cu o prevalență ridicată a obezității în rândul copiilor și adolescenților și în care băuturile zaharoase și alimentele ultraprocesate reprezintă 40% din caloriile consumate zilnic de către copii, guvernul a interzis recent vânzarea și distribuția de alimente ultraprocesate și produse cu conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi în școlile publice, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra mediului alimentar pentru peste 34 de milioane de copii. Creșterea numărului de copii obezi nu este doar o problemă de sănătate individuală, ci și o provocare socială și economică. Costurile tratării bolilor asociate obezității sunt uriașe, iar calitatea vieții generațiilor viitoare este pusă în pericol, este concluzia raportului UNICEF.
