Tot mai mulți români renunță la ideea joburilor peste hotare cu toate că unele posturi vin cu o leafă de 8 ori mai mare. Care sunt motivele reale din spatele schimbării de paradigmă
În ultimii ani, interesul românilor pentru locurile de muncă din afara țării a scăzut vizibil, chiar dacă diferențele salariale rămân considerabile. Statisticile recente arată că preferințele candidaților se schimbă rapid, iar motivele sunt mai complexe decât simpla comparație între salariile din România și cele din vestul Europei. Creșterea costurilor de relocare, accesul la joburi remote și îmbunătățirea nivelului de trai de acasă sunt doar câteva dintre factorii care contribuie la această transformare.
Interes în scădere pentru munca în afara țării
Platformele de recrutare confirmă o tendință clară: românii sunt tot mai puțin dispuși să aplice la joburi internaționale. În raportările publice, ponderea CV-urilor trimise către poziții în străinătate atinge cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.
Cele mai multe solicitări continuă să vizeze domenii precum comerțul, transporturile, industria alimentară, turismul sau serviciile de tip call-center, însă chiar și în aceste sectoare interesul este în declin. Un fenomen surprinzător, având în vedere că în multe cazuri salariile din vest rămân de câteva ori mai mari decât cele din România.
Nivelul de trai din România, mai aproape de standardele occidentale
Specialiștii în resurse umane spun că una dintre marile schimbări ține de faptul că România și-a redus semnificativ decalajul de trai în raport cu statele în care românii obișnuiau să plece masiv.
În unele industrii, veniturile au crescut constant în ultimul deceniu. Deși diferențele salariale sunt în continuare vizibile — un bucătar, un șofer sau un muncitor în construcții ar putea câștiga în vest între 2.000 și 4.000 de euro — mulți candidați preferă siguranța mediului familiar, apropierea de familie și costurile de viață mai accesibile de acasă.
Contextul economic și apariția joburilor remote schimbă balanța
Un alt factor esențial este explozia joburilor la distanță. Tot mai multe companii oferă posibilitatea de a lucra remote, inclusiv pentru roluri care, cu ani în urmă, ar fi presupus neapărat prezență fizică. Pentru mulți români, această opțiune aduce sentimentul de stabilitate financiară fără a fi nevoie de relocare.
În paralel, costurile asociate plecării — chirii mai ridicate, transport, asigurări, cheltuieli de instalare — fac ca diferența de salariu să nu mai fie la fel de atractivă ca în trecut.
Românii pun familia și stabilitatea emoțională pe primul loc
Un alt argument tot mai des întâlnit este dorința de a rămâne aproape de familie. Mulți dintre cei care au luat în calcul emigrarea spun că izolarea, distanța și schimbarea culturală sunt costuri prea mari, în comparație cu avantajele financiare.
Totodată, cei care au trăit experiența muncii în străinătate în anii trecuți afirmă că, odată întorși în România, preferă să rămână într-un mediu pe care îl cunosc, unde au rețele de sprijin, prieteni și o piață a muncii din ce în ce mai predictibilă.
Diferențele salariale s-au redus vizibil în ultimul deceniu
Dacă în 2013 salariul mediu net în România era în jur de 300 de euro și diferența față de țări precum Italia sau Spania era de cinci-șase ori mai mare, astăzi distanța s-a redus considerabil. Salariul mediu a depășit pragul de 1.000 de euro, în timp ce în multe state vestice nivelurile salariale au rămas relativ stabile.
Această evoluție face ca munca în străinătate să nu mai fie percepută ca o oportunitate fără egal, ci mai degrabă ca o opțiune printre altele — și din ce în ce mai puțin atractivă.
Scăderea interesului pentru joburile în străinătate nu este un fenomen întâmplător, ci rezultatul unei schimbări profunde în comportamentul candidaților români. Nivelul de trai mai bun, oferta mai generoasă de joburi remote, costurile ridicate de relocare și dorința de stabilitate emoțională transformă radical modul în care românii își planifică viitorul profesional.
