Cât câștigă Rahman din Bangladesh ca livrator în România. Spune că a auzit de țara noastră de pe internet: „Îmi asigur o stabilitate pe termen mediu”
În marile orașe din România, printre traficul aglomerat și livrările rapide, se află miile de lucrători străini care mențin în funcțiune serviciile de livrare, restaurantele și șantierele. Acești imigranți, veniți din țări precum Pakistan sau Bangladesh, acoperă un deficit cronic de forță de muncă, într-un context în care mulți români evită joburile solicitante și prost plătite, scriu cei de la Antena 3.
Sacrificii pentru familie și viitor
Aly, 30 de ani, din Pakistan, lucrează de doi ani ca livrator în București. Cel mai greu îi este dorul de copilul său, pe care îl vede doar prin apeluri video. „Copilul mă întreabă mereu când mă întorc acasă. Este greu să fiu departe, dar fac acest sacrificiu pentru ca familia mea să aibă o viață mai bună”, povestește el. Aly mai lucrase anterior în Orientul Mijlociu, însă provocările din țara lui l-au determinat să caute oportunități în Europa.
Rahman Omtajour, din Bangladesh, împărtășește aceeași motivație. Rahman a descoperit România navigând pe internet, iar cu sprijinul unei agenții a decis să-și înceapă aici o nouă etapă a vieții. Departe de casă, în Bangladesh, au rămas mama lui, un frate și două surori. Vorbesc zilnic prin apeluri video, iar el îi povestește tot ce trăiește, de la bucurii la necazuri. Mama îl cheamă mereu acasă, însă Rahman simte că locul lui este, cel puțin pentru o vreme, în România.
„În Bangladesh, salariile sunt extrem de mici și locurile de muncă bune sunt rare. Aici pot câștiga peste 600 de euro pe lună și să îmi asigur o stabilitate pe termen mediu. E un sacrificiu, dar unul necesar pentru viitorul nostru”, explică el.
Limba română rămâne principalul obstacol pentru străini
Viața în România nu este lipsită de dificultăți. Limba română rămâne principalul obstacol pentru străini, iar comunicarea cu localnicii poate fi uneori dificilă. „Încă învățăm limba română. Uneori oamenii nu vor să vorbească sau răspund sec. Mi-aș dori ca toți să fie mai prietenoși, indiferent de țara de origine”, spune Rahman.
Pe de altă parte, majoritatea străinilor remarcă ospitalitatea românilor și sunt recunoscători pentru oportunitățile de muncă pe care le găsesc aici.
Experții confirmă că prezența lucrătorilor străini nu înseamnă înlocuirea românilor. „Nu poți să furi o slujbă pe care nimeni nu o vrea”, explică Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România. Procedura legală pentru angajarea unui străin presupune mai întâi o cercetare pe piața internă și europeană. Dacă nu există candidați disponibili, angajatorul poate recruta din țări non-UE.
Anca Ganea, purtător de cuvânt al Asociației Angajaților Străini din România, adaugă că procesul de recrutare este lung și complicat, uneori durând și doi ani. În prezent, Inspectoratul General pentru Imigrări înregistrează peste 133.000 de cetățeni străini veniți în România pentru muncă.
Domenii cu deficit de forță de muncă
Majoritatea muncitorilor străini sunt angajați în livrări, HoReCa, construcții sau producție, domenii în care există un deficit semnificativ de personal calificat. Aceștia contribuie semnificativ la economia locală prin taxe și impozite, iar prezența lor ajută la menținerea serviciilor de bază în funcțiune.
Romulus Badea subliniază că nevoia de forță de muncă nu este temporară: „Deficitul nu este doar punctual. România se confruntă cu un deficit de sute de mii de locuri de muncă pe termen mediu și lung. Străinii reprezintă o soluție esențială pentru menținerea economiei funcționale”.
Pentru lucrătorii străini, România este atât o oportunitate, cât și o provocare. Deși le lipsește familia și cultura lor, mulți consideră că sacrificiile merită pentru stabilitate și siguranță financiară. În același timp, speranța de integrare și prietenii români devin obiective personale, pe măsură ce se acomodează cu limba și obiceiurile locale.
