Tot satul ăsta intră într-o fotografie!
La nici 25 de kilometri de Bistriţa, 13 suflete îşi duc traiul într-un loc izolat din mijlocul naturii. Satul Neţeni nu are magazine, utilităţi sau mijloace de transport, dar locuitorii sunt mulţumiţi cu viaţa lor liniştită.
Un drum neasfaltat de ţară, care şerpuieşte printre coline, duce spre Neţeni, satul cu doar 13 locuitori. Pe singura uliţă sunt înşiruite nu mai puţin de 42 de case, dar numai zece din ele mai sunt locuite. Bisericuţa proaspăt renovată a fost sfinţită de curând, iar alături se află căminul cultural, amenajat în fosta şcoală, pentru că în sat nu mai sunt demult copii.Părintele Lucian Blaga slujeşte în Neţeni de zece ani. Deşi vine doar o dată pe lună în satul cu 13 locuitori, n-ar renunţa să ţină slujba nici dacă ar fi doar trei săteni în toată aşezarea. Omenii pot să meargă la biserică şi când nu este preotul prezent, aceştia având cheia lăcaşului de cult. „Am început cu 27 de enoriaşi, dar, din păcate, astăzi mai sunt doar 13 credincioşi. Restul au trecut la cele veşnice, din pricina bătrâneţii”, povesteşte preotul în vârstă de 36 de ani. “Nădăjduim ca, până la urmă, fiind foarte aproape de oraş, să vină lumea şi să repopulăm satul”, mai spune părintele.
Diferenţa dintre cel mai tânăr locuitor din Neţeni este de fix 60 de ani. Mihai este cel mai tânăr, la 34 de ani, dar şi cel mai scump la vorbă. El lucrează în agricultură şi a ales să rămână în casa părintească. Întrebat cum va reuşi să-şi convingă viitoarea nevastă să se mute în Neţeni, Mihai zâmbeşte: „Soţia nu va veni aici, cred că voi fi nevoit eu să plec atunci”. Cel mai în vârstă locuitor, nea Toader, are 94 de ani, toţi petrecuţi în satul natal.
Deşi se află la 25 de kilometri de Bistriţa, satul Neţeni nu are canalizare, apă sau gaz. Nu există nici transport, nici magazin. Cu toate acestea, oamenii au găsit o metodă de a se aproviziona: au convins proprietarii unei brutării din comuna Mărişelu să lase ocazional pâine şi aici. La alimente, oamenii fac cu rândul. Cine merge la magazinul din comună cumpără de-ale gurii pentru tot satul. Zilele de naştere se sărbătoresc cu tot satul, în şcoala transformată în cămin cultural.În ciuda acestor neajunsuri, mulţi se întorc după pensionare în satul natal, pentru liniştea pe care le-o oferă acest mic colţ de rai.