Tradiţii pentru spor şi sănătate la Adormirea Maicii Domnului
În ziua de 15 august, creştinii ortodocşi preacinstesc Adormirea Maicii Domnului, unul dintre praznicele împărăteşti ale ritului răsăritean.
Pentru credincioşii ortodocşi, Adormirii Maicii Domnului reprezintă trăirea unui moment biblic, sărbătorit prin pelerinaje, prin rugăciune şi iertarea semenilor. În popor,marele praznic împărătesc este cunoscut sub numele de Sântămăria Mare.
Istoricul sărbătorii
Cu trei zile înainte de mutarea sa de pe pământ la cer, Maica Domnului a fost vestită de Hristos prin mijlocirea Arhanghelului Gavriil. Acesta a venit la dânsa aducându-i o ramură de finic, semn al biruinţei asupra morţii şi a zis: «Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa cea nemuritoare». Născătoarea de Dumnezeu s-a bucurat că se va muta la Fiul său. De această dată, spre deosebire de sărbătoarea Bunei-Vestiri (când căpetenia îngerilor a venit la Fecioara Maria, purtând în mână o floare de crin, simbolul purităţii şi a vestit-o că va naşte un fiu, care să mântuiască neamul omenesc din mâinile diavolului), de această dată, Arhanghelul Gavriil ţinea în mână o ramură de finic. Cu astfel de ramuri a fost întâmpinat şi Iisus la intrarea Sa în Ierusalim.
După aflarea veştii, Maica Domnului s-a urcat în Muntele Măslinilor să se roage, unde se suia adesea să se roage. Atunci, pomii de pe munte s-au aplecat în faţa ei, cinstind-o ca pe o stăpână. Când s-a întors acasă, Maica Domnului a aprins multe lumânări şi tămâie, a chemat rudele şi vecinii şi le-a povestit cele spuse de Arhanghelul Gavriil despre mutarea sa la cer. Ca dovadă, le-a arătat ramura de finic, dăruită de Gavriil. După ce şi-a pregătit cele necesare pentru înmormântare, Fecioara Maria a dăruit hainele sale prietenelor sale văduve , binecuvântându-le pe femeile venite să-şi ia rămas bun. Tuturor, le-a promis ajutorul şi protecţia sa. După aceea, Fecioara Maria le-a cerut iertare tuturor, s-a închinat şi le-a spus ucenicilor veniţi la casa sa: "Prietenii mei şi ucenicii Fiului şi Dumnezeului meu, nu faceţi bucuria mea plângere, ci-mi îngrijiţi trupul, precum eu îl voi închipui pe pat". Apoi şi-a încredinţat sufletul în mâinile Fiului său. Ucenicii lui Iisus i-au împlinit dorinţa şi-au înmormântat-o în Grădina Ghetsemani.
Apostolul Toma a ajuns însă la trei zile după înmormântare şi, la cererea lui, ucenicii au deschis mormântul Maicii Domnului. Atunci au constatat că trupul Fecioarei a fost ridicat la cer.
«Maica Domnului, cerându-şi iertare înainte de Adormirea sa întru Domnul, ne-a dat şi nouă un îndemn de a face la fel, de a cere iertare unii la ceilalţi, ca într-un gând să mărturisim pe Hristos, fiul ei şi Mântuitorul nostru», ne spune părintele Valentin Fotescu, preot la Biserica «Sfânta Vineri Nouă» din Bucureşti.
La câteva zeci de kilometri de oraşul antic Efes (la sud de Izmir - vechea Smirna, pe coasta turcă a Mării Egee) se află "casa Fecioarei Maria", într-un parc natural bine conservat. Tradiţia locală spune că aici şi-a petrecut ultimii ani din viaţa pământească Maica Domnului, până la Adormire. Ea ar fi venit în acest loc după Înviere şi începerea prigonirii creştinilor împreună cu Sfântul Ioan Evanghelistul, care a propovăduit în Efes, pe atunci al doilea oraş ca mărime din Imperiul Roman, după capitala Roma.
Renovată în ultimele decenii, casa a fost cercetată de istorici şi arheologi, care au ajuns la concluzia că materialele de construcţie datează din secolul al VI-lea sau al VII-lea. Totuşi, există părţi din fundaţie mult mai vechi, poate chiar din primul secol creştin, ceea ce susţine ideea că Fecioara Maria ar fi putut locui o perioadă aici.
Locul este foarte bine întreţinut de autorităţile locale turceşti, fiind loc de pelerinaj pentru creştinii din toată lumea şi pentru musulmani.
În ceea ce priveşte data Adormirii, sursele diferă, evenimentul producându-se la 11 ani sau la 24 de ani de la Înălţarea Mântuitorului, adică în anul 44 sau 57 d.Hr. Evident, şi alte date sunt vehiculate.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
În această zi este dezlegare la peşte.
Sfânta Mărie Mare este ziua de hotar între lunile călduroase şi cele reci şi dă startul lucrărilor agricole de toamnă.
Apicultorii degustă în această zi primii faguri de miere şi se roagă ca şi în anul viilor stupii lor să fie plini de miere.
Potrivit tradiţiei, fetele care vor să-şi afle ursitul trebuie să poarte în sân o frunză de ferigă, să aprindă o candelă şi să împodobească icoanele din casă cu flori proaspete, stropite cu agheasmă. Cine respectă această tradiţie, va avea noroc de un soţ blând şi gospodar.
După slujba de la biserică, gospodinele trebuie să împartă săracilor faguri de miere, prune şi apă. Astfel în casa lor sporul nu se va risipi.
În această zi, ciobanii coboară oile de la munte. Totodată, bătrânii satelor stropesc grădinile şi câmpiile cu agheasmă, rostind rugăciuni ca păsările să nu le distrugă recolta.
Dacă în ziua de Sântămăria Mare înfloresc trandafirii, evenimentul anunţă o toamnă frumoasă şi cu recolte bogate.
În zorii sărbătorii, fetele de măritat trebuie să aprindă candela , rostind o dorinţă şi să vegheze ca flacăra acesteia să nu se stingă toată ziua. În caz contrar, o candelă care se stinge în această zi anticipează necazuri pentru toată familia, multe probleme de sănătate, iar tânăra nu se va căsători prea curând.
Anual, la Mănăstirea Nicula din judeţul Cluj, au loc pelerinaje la praznicul Adormirii Maicii Domnului. (Arhiva Click!)
Bâtrânele credincioase din sat, care adună frunze de năpraznic, trebuie să le usuce în locuri foarte curate din casă . Tradiţia spune că năpraznicul, o cunoscută plantă tămăduitoare, are puteri miraculoase, dacă este culeasă în prima parte a zilei.
După data de 15 august, se deschide sezonul nunţilor care durează până la începutul Postului de Crăciun.
În ziua de Sântămărie, la sate , bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula, semn că anotimpul rece se apropie.
Pentru a rămâne sănătoşi, din acestă zi, tradiţia interzice scăldatul în apele curgătoare care se răcesc şi sunt spurcate de cerbi..
În intervalul dintre cele două Sântemări, timpul este favorabil pentru finalizarea semănăturilor de toamnă.
Prin tradiţie, din moşi-strămoşi, în ziua acestui praznic, nu se aprind focuri în preajma gospodăriilor pentru a nu atrage boala şi ghinionul.
Maica Domnului este protectoarea familiei şi a fertilităţii . Femeile însărcinate , care se roagă în această zi pentru viitorii lor urmaşi, vor naşte uşor şi vor avea copii sănătoşi şi norocoşi.
De Sfântă Măria Mare este şi Ziua Marinei.
În numeroase lăcaşuri de cult, care poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, se oficiază slujbe speciale.
În Bucureşti, credincioşii care vor să asiste la slujbele de hram se pot ruga la:
Biserica Flămânda , Săraca, strada Olimpului nr 17, sectorul 4 ;
Biserica Icoanei, strada Icoanei nr.12, sectorul 2 ;
Biserica Kretzulescu, Calea Victoriei, nr 45-47, sectorul 1 ; Biserica Olari, strada Olari nr2, sectorul 2 ;
Biserica Scaune, Strada Scaune , nr 2, sectorul III. ;
Biserica Sfântul Nicolae, strada Icoanei nr.72, sectorul 2 ; Biserica Sfântul Silvestru, strada Sf. Silvestru nr. 36, sectorul 2 .
