Tradi┼úii pentru spor ┼či s─ân─âtate la S─ârb─âtoarea Sl─âvitului Prooroc Ilie Tesviteanul

18 iulie 2013
image
Sfantul Ilie

Biserica lui Hristos cea dreptm─âritoare ├«l pr─âznuie┼čte ├«n ziua de 20 iulie pe Sl─âvitul Prooroc Ilie Tesviteanul, cel care i-a mustrat pe ├«mp─âra┼úii care s-au ├«ndep─ârtat de credin┼ú─â.

Totodat─â, S├óntul Ilie cel care i-a pedepsit pe proorocii mincino┼či, a fost un mare f─âc─âtor de minuni ├«n timpul vie┼úii ┼či dup─â ce s-a urcat la cer ├«ntr-un car de foc. Mare prooroc Ilie a primit de la Dumnezeu puterea de a ÔÇ×deschide ┼či a ├«nchide cerurile"

Istoricul s─ârb─âtorii

Dintre proorocii Vechiului Testament, Sf├óntul Ilie Tesviteanul este ÔÇ×v─âz─âtorul" de Dumnezeu, a┼ča cum spune Sf├ónta Scriptur─â ├«n Cartea a treia ┼či ├«n Cartea a patra a Regilor. Patria Sf├óntului Ilie a fost ┼úara Galaadului, care se ├«nvecina cu cetatea Tezvi, ┼úinut care i-a influen┼úat ┼či numele de Tesviteanul.

De la na┼čtere, cu aproape 900 de ani ├«nainte de ├«ntruparea lui Hristos, tat─âl s─âu, Sovac, un preot al Legii Vechi, a avut o vedenie: mai mul┼úi b─ârba┼úi ├«mbr─âca┼úi ├«n haine albe ÔÇ×vorbeau cu pruncul, ├«nvelindu-l cu foc ┼či b─âg├óndu-i foc ├«n gur─â s─â m─ân├ónce".

Emo┼úionat de vedenia aceasta neobi┼čnuit─â, preotul Sovac s-a dus la Ierusalim ┼či le-a povestit preo┼úilor despre ciudata vedenie; unul dintre preo┼úii care i-a ascultat povestea, un ├«nainte v─âz─âtor, l-a lini┼čtit:

ÔÇ×Nu te teme, omule, c─â vedenia pe care ai v─âzut-o pentru pruncul t─âu este spre slava lui Dumnezeu , c─âci acest prunc va fi loca┼č al luminii darului lui Dumnezeu ┼či cuv├óntul lui va fi ca focul de puternic ┼či lucr─âtor. R├óvna lui c─âtre Dumnezeu va fi fierbinte ┼či el va judeca pe Israel cu sabia ┼či cu focul". ┼×i profe┼úia f─âcut─â s-a ├«mplinit: c├ónd pruncul a crescut ┼či a ajuns la v├órsta des─âv├ór┼čit─â, a primit harul prorocirilor, devenind un mare propov─âduitor al dreptei credin┼úe.

├Än acea vreme, ├«n Regatul de Nord al lui Israel domnea regele Ahab. Dup─â c─âs─âtoria acestuia cu prin┼úesa p─âg├ón─â Izabela din Sidon, Ahab a introdus ├«n regat cultul zeului Baal, un fals Dumnezeu ┼či nu s-a mai ├«nchinat la Templul din Ierusalim.

Impresionat de ├«ndep─ârtarea de la credin┼ú─â a poporului lui Israel, Sf├óntul Ilie i-a cerut regelui s─â renun┼úe la idolatrie ┼či s─â nu-i mai prigoneasc─â pe cre┼čtini. ├Än caz contrar, cu to┼úii, at├ót Ahab, c├ót ┼či poporul lui Israel, cel orbit ┼či ├«n┼čelat de rege, vor fi aspru pedepsi┼úi de Dumnezeu: "Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel ├«naintea C─âruia slujesc eu; ├«n ace┼čti ani nu va fi nici rou─â, nici ploaie, dec├ót numai c├ónd voi zice eu! (III Regi 17, 1). Dup─â aceast─â avertizare, a urmat o mare secet─â timp de trei ani ┼či jum─âtate. ├Än acest interval, p─âm├óntul n-a rodit, iar foametea s-a r─âsp├óndit ├«n tot ┼úinutul. Din aceast─â cauz─â sufereau ┼či oamenii, ┼či animalele.

Efectele secetei

├Än timpul secetei, Dumnezeu i-a cerut lui Ilie:" Du-te de aici, ├«ndep─ârteaz─â-te c─âtre r─âs─ârit ┼či te ascunde la p├ór├óul Cherit, care este ├«n fa┼úa Iordanului. Ap─â vei bea din acel p├ór├óu, iar m├óncare am poruncit corbilor s─â-┼úi aduc─â acolo ( III Regi 17, 3-4).

Din dou─â motive l-a ├«ndemnat Dumnezeu pe prooroc s─â plece pe malul r├óului: pe de o parte, Ilie ar fost cru┼úat de r─âzbunarea Izabelei , dar ┼či de foamete ┼či de sete.

Dup─â ce a secat r├óul din care Ilie bea ap─â, iar corbii nu-i mai aduceau m├óncare, Dumnezeu l-a trimis pe Ilie la Sarepta Sidonului, la o femeie v─âduv─â ┼či s─ârac─â, pentru a vedea c├ót de cumplite sunt efectele secetei, nu numai asupra boga┼úilor, c├ót ┼či pentru s─âraci. ├Än casa v─âduvei, care l-a g─âzduit, Sf├óntul Ilie a f─âcut mai multe minuni: l-a ├«nviat pe fiul acesteia ┼či i-a ├«nmul┼úit uleiul ┼či p├óinea.

image
Sfantul Ilie

Minunile Sf├óntului Ilie au continuat ├«n vremea secetei, vreme de trei ani ┼či jum─âtate. Pentru a dovedi puterea adev─âratului Dumnezeu, Proorocul i-a propus lui Ahab o confruntare cu idolul: preo┼úii lui Baal s─â ridice un jertfelnic ( un altar pe care era jertfit un vi┼úel), iar lemnul jertfelnicului trebuia s─â fie aprins cu ajutorul focului cobor├ót din cer.

La r├óndul lui, Sf├óntul Ilie trebuia s─â procedeze la fel. Scriptura spune c─â la demonstra┼úia care s-a desf─â┼čurat pe muntele Carmel a participat tot poporul lui Israel. ├Än zadar s-au rugat cei 450 de preo┼úi ai idolului Baal, a┼čtept├ónd minunea. Semnul mult a┼čteptat nu a venit.

Sfântul Ilie a înlăturat cultul lui Baal

La r├óndul lui, Ilie a preg─âtit jertfa ┼či s-a rugat ca poporul s─â ┼čtie cine este adev─âratul Dumnezeu. Dup─â rug─âciunea Sf├óntului Ilie, brusc a cobor├ót foc din cer, iar ploile binecuv├óntate s-au rev─ârsat peste tot ┼úinutul. Prin confruntarea cu proorocii mincino┼či ai lui Baal, Sf├óntul Ilie a dovedit regelui ┼či poporului evreu c─â Dumnezeul S─âu este Dumnezeul cel adev─ârat.

Acesta a fost momentul c├ónd Sf├óntul Ilie a ├«nl─âturat cultul zeului Baal. Pentru credin┼úa lui, Sf. Ilie a fost ridicat la cer cu trupul, ├«ntr-un car tras de cai, f─âr─â s─â treac─â la cele ve┼čnice prin poarta mor┼úii, iar ucenicul lui, Elisei, a fost martor al minunii.

ÔÇ×Sf├óntul Prooroc Ilie Tesviteanul este unul dintre cei mai mari prooroci ai Vechiului Testament, dar despre el se face referire ┼či ├«n Noul Testament, lucru ce recunoa┼čte via┼úa ┼či proorocirile pe care Sf├óntul Ilie le-a f─âcut. ├Än Rom├ónia , multe persoane s-au ├«nvrednicit s─â poarte numele Proorocului. P─ârin┼úii ┼či na┼čii aleg acest nume de botez pentru copiii lor, un nume reprezentativ pentru cre┼čtinism.

Sf├óntul Ilie este invocat adesea ├«n timpul verii, pentru a mijloci aducerea ploilor, pentru a alunga seceta. Sf├óntul Ilie reprezint─â un model pentru to┼úi cei care-i cunosc via┼úa ┼či ├«nv─â┼ú─âtura", precizeaz─â p─ârintele Valentin Fotescu, Doctor ├«n Teologie, preot la Biserica Sf├ónta Vineri Nou─â din Bucure┼čti.

Tradi┼úii pentru spor ┼či s─ân─âtate

Binecuvântarea roadelor

├Än multe zone din ┼úar─â , de Sf├óntul Ilie se mai p─âstreaz─â tradi┼úia recolt─ârii mierii de albine, cunoscut─â sub numele de ÔÇ×retezatul stupilor". Datina este ├«mplinit─â de b─ârba┼úi credincio┼či, ├«mbr─âca┼úi ├«n haine de s─ârb─âtoare. La masa festiv─â sunt invita┼úi prieteni ┼či rude s─â deguste mierea ┼či s─â cinsteasc─â un p─âh─ârel de ┼úuic─â ├«ndulcit─â cu miere nou─â. Se spune c─â ritualul atrage prosperitate ├«n casele apicultorilor ┼či le ap─âr─â stupii de ho┼úii pasiona┼úi s─â fure mierea de man─â.

Sf├óntul Ilie este ┼či ocrotitorul recoltelor; de aceea, ├«n aceast─â zi ogoarele se stropesc cu agheasm─â pentru ca ele s─â aduc─â rod bogat ├«n anul urm─âtor. ├Än diminea┼úa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usuc─â ├«n locuri ferite de umezeal─â ┼či se p─âstreaz─â ├«n farmacia casei. Tot acum se culege ┼či se sfin┼úe┼čte la biseric─â ┼či busuiocul. Este bine s─â facem provizii de busuioc , o plant─â cu efecte miraculoase pentru s─ân─âtate ┼či pentru via┼úa spiritual─â.

simeon stalpnicul png
Sfantul Ilie

├Än multe zone din Moldova, ├«n aceast─â zi, gospodarii m─ân├ónc─â gr├óu nou fiert, ├«ndulcit cu miere, pentru a avea spor ├«n munca lor. . Chiar dac─â gr├óul nu s-a treierat ├«n localitatea respectiv─â, gospodinele nu renun┼ú─â la tradi┼úie: ele se ├«mbrac─â ├«n haine de s─ârb─âtoare ┼či merg ├«n c├ómp s─â secere c├ó┼úiva snopi. Apoi, femeile scutur─â snopii, adun─â boabele, le piseaz─â ┼či fierb gr├óul pe care-l ├«ndulcesc cu miere.

├Än mediul urban ┼či rural, ├«n ziua praznicului, gospodarii consum─â fructe proaspete, cu excep┼úia merelor v─âratice. Tradi┼úia spune c─â, oricine respect─â acest obicei, va fi s─ân─âtos tot anul. ├Än schimb, tot prin tradi┼úie, gospodarii nu trebuie s─â m─ân├ónce ├«n aceast─â zi mere de var─â nesfin┼úite, pentru a fi ap─âra┼úi de tr─âsnete. O alt─â datin─â spune c─â persoana care nu ┼úine seama de aceast─â tradi┼úie, pe lumea cealalt─â va avea parte numai de mere.

├Än unele sate, exist─â ┼či obiceiul ca femeile s─â duc─â la biseric─â numai mere v─âratice pentru a fi binecuv├óntate. ├Än acest caz, tradi┼úia transmis─â din genera┼úie ├«n genera┼úie spune c─â, pentru aceste femei, dup─â moarte, merele sfin┼úite se vor transforma ├«n mere de aur.

Tradi┼úia spune c─â, p├ón─â ├«n ziua praznicului, pentru a nu-l sup─âra pe Prooroc, nu se m─ân├ónc─â mere, fructele preferate ale Sf├óntului Ilie. Abia dup─â ce se sfin┼úesc la biseric─â, credincio┼čii ├«mpart mere copiilor, prietenilor, rudelor ┼či s─âracilor. Respect├ónd aceast─â tradi┼úie, merele dulci se p─âstreaz─â mai bine ┼či devin mai gustoase.

Ritual pentru protecţia recoltelor

Sf├óntul Ilie este ┼či ocrotitorul recoltelor; de aceea, ├«n aceast─â zi ogoarele se stropesc cu agheasm─â pentru ca ele s─â aduc─â rod bogat ├«n anul urm─âtor. ├Än diminea┼úa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usuc─â ├«n locuri ferite de umezeal─â ┼či se p─âstreaz─â ├«n farmacia casei. Tot acum se culege ┼či se sfin┼úe┼čte la biseric─â ┼či busuiocul. Este bine s─â facem provizii de busuioc , o plant─â cu efecte miraculoase pentru s─ân─âtate ┼či pentru via┼úa spiritual─âDac─â tun─â ┼či fulger─â ├«n aceast─â zi, alunele ┼či fructele din livezi vor avea viermi.

├Än multe zone rurale, ├«n mod discret, ├«n ajunul s─ârb─âtorii, fetele nem─âritate merg ├«n lanurile de c├ónep─â. ├Ämbr─âcate ├«n c─âm─â┼či albe, ele se scald─â ├«n roua a┼čternut─â pe c├ónep─â. Fata care viseaz─â un lan de c├ónep─â verde se va c─âs─âtori cu un b─âiat t├ón─âr. ├Än schimb, fata care viseaz─â un lan de c├ónep─â uscat─â se va c─âs─âtori cu un b─ârbat mai ├«n v├órst─â.

Fenomenele meteorologice ┼či Sf├óntul Ilie

De obicei, ├«n ziua praznicului nu plou─â. Dumnezeu nu-i spune Sf├óntului Ilie c├ónd este ziua lui, pentru ca acesta s─â nu trimit─â pe p─âm├ónt furtun─â ┼či tr─âznete prin care s─â-i pedepsesc─â pe oameni pentru p─âcatele lor. Dac─â Sf├óntul insist─â s─â afle c├ónd este ziua lui, atunci Dumnezeu ├«i spune c─â aceasta a trecut de mult.

Tradi┼úia popular─â spune c─â, dac─â plou─â ┼či este furtun─â ├«n ziua de Sf├óntul Ilie, nu trebuie s─â deschidem ferestrele sau u┼čile . ├Än acest fel, dac─â suntem pruden┼úi, dracii fug─âri┼úi de furia Sf├óntului nu au pe unde s─â p─âtrund─â ├«ntr-o locuin┼ú─â care are u┼čile ┼či ferestrele ├«nchise.

Dac─â ├«n ajunul praznicului sau dup─â ziua pr─âznuirii ploile sunt ├«nso┼úite de tr─âznete ┼či de fulgere, credincio┼čii surprin┼či pe drum de vremea rea trebuie s─â-┼či fac─â semnul crucii c├ót mai des, p├ón─â ajung la un ad─âpost. Tradi┼úia spune c─â, atunci c├ónd Dumnezeu i-a dat biciul Sf├óntului Ilie, cu care s─â-i pedepseasc─â pe draci, i-a spus s─â-i ocroteasc─â de orice r─âu pe to┼úi oamenii care-┼či fac semnul crucii, iar dracii s─â nu aib─â putere asupra lor.

├Än tradi┼úia popular─â, la data de 20 iulie este celebrat Sant Ilie, o divinitate Solar─â ┼či meteorologic─â, care aduce ploaie, provoc─â tr─âznete, tunete ┼či incendii. Ca divinitate popular─â a Soarelui ┼či a focului, care leag─â ┼či dezleag─â ploile, ziua zeului solar (Sant-Ilie) era considerat─â ca fiind mijlocul sezonului pastoral.

bianca dragusanu
catalin eva maruta jpg
BeFunky collage (10) jpg
Ce face si cum arata acum Liviu Arteni fostul sot al celebrei Israela Vodovoz 1024x576 webp
anda adam
anda adam png
image
adevarul.ro
image
adevarul.ro
raceala covid alergie jpg
volodimir olena zelenski Foto EPA EFE (3) jpg
Giovani Becali jpeg
1 pneumonie jpg jpeg
sorin oprescu
rau teleorman jpg