Tradiţii pentru spor şi sănătate pentru Sărbătoarea Rusaliilor - Duminica Cincizecimii
Duminică, pe 23 iunie, creştin-ortodocşii sărbătoresc Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh peste Apostolii lui Iisus. Sărbătoarea, numită în tradiţia populară Duminica Mare sau Rusaliile, este orânduită totdeauna la 10 zile de la Înălţarea Domnului la cer şi la 50 de zile după Paşti.
Istoricul sărbătorii
În această zi, întreaga comunitate creştină din lume sărbătoreşte Pogorârea Duhului Sfânt şi Naşterea Bisericii. Evenimentul este descris în cartea „Faptele Apostolilor" (capitolul 2), iar despre acest măreţ eveniment, petrecut în acea zi, a vorbit chiar Iisus Hristos, înainte de Înălţarea Sa la cer.
Înainte de Înălţarea Sa la cer, Domnul Iisus era împreună cu ucenicii Săi şi le-a vorbit despre botezul cu Duhul Sfânt.
Pe când Se afla cu ei, Iisus le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui: "Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt." (Fapte 1:4-5) Apoi, Iisus le-a explicat cum se va manifesta prezenţa Duhului Sfânt în vieţile lor: "Ci voi veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria, şi până la marginile pământului." După această mărturisire, pe când se uitau ei la El, Iisus s-a înălţat la cer, şi un nor L-a ascuns din ochii lor. (Fapte 1:8-9)
Pogorârea Duhului Sfânt la sărbătoarea Cincizecimii
În capitolul 2 din Faptele Apostolilor este descris evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt. Aceasta s-a întâmplat „nu după multe zile" de la Înălţarea Domnului Iisus la cer şi anume după 10 zile.
În Bisericile Ortodoxe este preamărit momentul când la Ierusalim s-a pogorât asupra apostolilor lui Iisus "Mângâietorul lumii-Duhul Sfânt, promis de Hristos. În ziua Cincizecimii, ucenicii erau împreună în acelaşi loc. Deodată, a venit din cer, fără veste, un vuiet mare , ca vâjâitul unui vânt puternic, ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei. Şi toţi s-au umplut de Duh Sfânt, şi- au început să vorbească în alte limbi, necunoscute de ei până atunci, după cum îi îndemna Duhul să vorbească. (Fapte 2:1-4.Atunci, ucenicii lui Hristos au fost acoperiţi de înţelepciune, de lumină, de râvnă şi de mulţime de daruri dumnezeieşti, trezind uimire în rândul celor care-i ascultau, ştiut fiind faptul că ucenicii erau oameni simpli, fără studii.
Mirarea martorilor oculari era la fel de mare, pentru că, fiecare dintre ei, indiferent de ţara în care s-a născut, îi auzeau pe apostoli vorbind în limbile lor „lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!" (Fapte 2:11).
Prima comunitate creştină
În acea zi, Sfântul Apostol Petru s-a adresat mulţimii, şi după succesul acelei predici apostolice s-au convertit la creştinism, primind botezul, 3000 de suflete. Cei convertiţi la credinţa lui Hristos au format prima comunitate creştină din Ierusalim (Fapte II, 41), considerată nucleul Bisericii creştine. După Pogorârea Duhului Sfânt, Apostolii Domnului s-au răspândit în toată lumea, au început să săvârşească minuni, convingându-i pe păgâni să nu se mai închine idolilor şi să se apropie de credinţa creştină.
Contemporanii Apostolilor au considerat că Duhul Sfânt este o fiinţă cu puteri supranaturale, care i-a umplut de har pe aceştia , dăruindu-le puterea să ducă mai departe învăţăturile lui Hristos.
Cu această sărbătoare, se încheie ciclul sărbătorilor pascale.
„Rusaliile reprezintă o sărbătoare foarte complexă, prăznuită pe parcursul a două zile. Denumirea provine de la cuvântul latinesc Rosalia . Mai întâi, praznicul de Rusalii a fost o sărbătoare cu reminiscenţe păgâne ( Sărbătoarea Trandafirilor), din vremea ocupaţiei romane. Rusaliile erau zâne frumoase, dar rele , care aduceau necazuri oamenilor. În timp, sărbătoarea Rusaliilor s-a suprapus peste praznicul creştin postpascal al Cincizecimii, Pogorârea Duhului Sfânt, iar Biserica a acceptat această asociere pentru a sfinţi această zi şi pentru a îndepărta reminescenţele păgâne . În simbolul creştinismului, noi mărturisim despre Duhul Sfânt că El este „Domnul de viaţă făcătorul, care din Tatăl purcede, cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit care a grăit prin prooroci". El este veşnic. Deci este fără început şi fără sfârşit, de o fiinţă cu Tatăl şi cu Fiul. El are toate atributele Dumnezeirii şi este prezent şi activ în toate lucrările îndreptate spre lume ale Sfintei Treimi", precizează părintele Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.
Pelerinaj la Şumuleu Ciuc
Tradiţii pentru spor şi sănătate
În tradiţia populară se practică ritualuri care să îndepărteze puterea Rusaliilor, cunoscute sub sub diferite nume: iele, zâne, împărătesele văzduhului.
În biserici se aduc în ziua de Rusalii frunze de nuc şi flori de tei . După ce sunt sfinţite, aceste ofrande se împart credincioşilor, ca simbol al limbilor de foc pogorâte asupra apostolilor. Tradiţia spune că este bine ca ramurile verzi cu frunze de nuc şi flori de tei să împodobească ferestrele casei şi icoanele, având puteri protectoare împotriva ielelor şi a pagubei.
În Oltenia, de Rusalii este specific „Dansul Căluşarilor", ca un remediu pentru starea sufletească a celor care au văzut sau se tem de Dansul ielelor. Căluşarii merg la casele sătenilor care au probleme de sănătate sau se crede că ielele le-au „ pocit" minţile.
Căluşul este un dans, care se desfăşoară după un anumit scenariu , iar dansatorii redau prin jocul lor victoria Căluşului împotriva ielelor sau Rusaliilor, care puteau să-l fure pe cel care răspundea când era strigat de ele. În acest caz, căluşarii au misiunea de tămăduitori.
Tot în ziua de Rusalii, în multe zone ale ţării, oamenii se protejează de pagubă saude necazuri „nefireşti" cu ajutorul talismanelor. Cel mai puternic talisman este realizat din frunze de pelin, boabe de usturoi şi din tămâie şi se păstrează într-o punguţă roşie, care se poartă la brâu.
Tradiţia spune că, în Duminica Cincizecimii, oamenii credincioşi văd pe cer dansul ieleleor, dar acestea nu le fac niciun rău.
De Rusalii, continuă pelerinajele la mormintele rudelor, în cazul în care unii credincioşi n-au ajuns la cimitir să aprindă lumânări şi să împartă ofrande.
În Muntenia şi Moldova, sătenii cred că Rusaliile sunt zâne ale apelor; de aceea ei evită să se scalde, pentru că există pericolul să se înece.
Sărbătoarea Sfintei Treimi
A doua zi după Duminca Rusaliilor, creştinii preacinstesc Sfânta Treime, o sărbătoare închinată Sfintei Treimi : Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Orice rugăciune creştină începe şi se sfârşeşte cu invocarea Sfintei Treimi: „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh." Credinţa în Dumnezeu- Sfânta Treime constituie învăţătura fundamentală şi specifică Bisericii creştine. În acestă zi, îl sărbătorim pe Dumnezeul creştinilor întru care suntem botezaţi şi pe care-l mărturisim în Crez. Dumnezeu este unul în fiinţa Sa dumnezeiască şi întreit în persoanele Sale.
Fiul şi Sfâtul Duh. În ziua de Rusalii a fost cinstit în mod deosebit Duhul Sfânt, sfinţitorul vieţii noastre, care este a treia persoană a Sfintei Treimi. Dar Duhul Sfânt vine de la Tatăl şi este trimis prin Fiul; de aceea există o legătură bine definită între cele Trei Persoane.
Definirea dogmei despre Sfânta Treime este meritul Sfinţilor Părinţi participanţi la Sinoadele ecumenice I şi II; primul care a avut loc în anul 325 la Niceea şi al II-lea, care s-a desfăşurat în anul 381 la Constantinopol. Este foarte greu de înţeles această dogmă a Sfintei Treimi, despre care s-au scris numeroase tratate de-a lungul veacurilor şi s-au dat multe explicaţii-, unele mai simple şi altele mai complexe. Pentru noi, creştinii, este important că există un singur Dumnezeu în trei ipostaze: adică Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Tatăl este Creatorul, Fiul este Mântuitorul, iar Duhul Sfânt este Sfinţitorul lumii.
În ziua sărbătorii Sfintei Treimi, în Bucureşti, credincioşii se roagă pentru sănătate şi spor în casă în lăcaşuri care poartă hramul acestui praznic:
Biserica Sfântul Ilie - Rahova Strada George Georgescu nr 17-19
Biserica Flămânda, SăracaStrada Olimpului nr. 17
