Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe. Ce sunt "sporul laptelui" și "ziua cântarului"

Joi, 23 aprilie, ortodocşii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. De această sărbătoare se leagă mai multe obiceiuri şi superstiţii. Potrivit tradiţiei populare, casele trebuie împodobite cu plante, marcând astfel renaşterea naturii. În Muntenia se pun crengi de stejar sau păr, în Transilvania se pun rug verde şi leuştean, în Banat fag sau gorun.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, sărbătorit la 23 aprilie, e unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din lumea creştină. Numele său provine din greacă (Gheorghios) şi înseamnă agricultor. Florile aduse în casă au rolul de a proteja gospodăria de spiritele rele. Se mai spune că cine doarme în această zi „ia somnul mieilor” şi e tot anul somnoros. Ca să fie sănătoşi şi pentru spălarea tuturor relelor, oamenii e bine să se scalde înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare. Gunoiul adunat azi, în ziua de Sfântul Gheorghe, se pune la rădăcina pomilor ca să rodească bine. Iată ce tradiţii se leagă de această sărbătoare!

Cum păstrezi sporul casei

În această zi, gospodarii dau foc gunoaielor şi vechiturilor, iar cenuşa rămasă, după ce totul a ars, se amestecă foarte bine cu untură. Cu acest amestec se ung uşile grajdurilor pentru a îndepărta spiritele rele, care vin în această noapte şi intră în adăpostul animalelor să fure sporul casei: laptele şi ouăle.

Fetele nemăritate seamănă busuioc

Fetele, care vor să fie iubite şi să se căsătorească cu sufletul pereche, trebuie să semene în această zi busuioc. Când busuiocul a înflorit, ele îl pun în păr sau îl usucă şi îl poartă în poşetă, dăruid o crenguţă persoanei pe care o iubesc.

Se alungă energiile negative

Pentru a alunga energiile negative din jurul lor, în zorii praznicului,  în multe zone din ţară, gospodarii obişnuiesc să scoată apă din fântâna casei, să-şi spele faţa mai întâi cu această apă numită în popor “apă neîncepută”.

În mediul rural se mai păstrează obiceiul de a împodobi cofele de muls lapte cu multă verdeaţă. Cofele astfel împodobite şi umplute cu apă se pun în faţa casei, dis de dimineaţă pentru a fi întâmpinate de San George (denumirea populară a Mucenicului Gheorghe). După ora prânzului, apa şi verdeaţa cu care au fost împodobite cofele se adaugă în hrana vitelor. Se crede că astfel laptele nu mai este furat de “spiritele rele”.

Ziua cântarului

În această zi, oamenii se cântăresc. Prin acest ritual, ei sunt convinşi că vor fi sprinteni până la anul, când ritualul se înnoieşte tot în ziua de Sfântul Gheorghe.

Ocrotitorul Armatei

Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Armatei Române. Marele mucenic a fost patronul spiritual al domnitorului Ştefan cel Mare. De aceea, imaginea sfântului era pictată pe steagul Moldovei medievale, dăruit de Ştefan cel Mare Mânăstirii Zografu de la Muntele Athos, ctitorie a domnitorului moldovean. Sfântul Gheorghe este ocrotitorul mai multor ţări precum, Anglia, Georgia, Germania, Lituania, Portugalia şi Grecia.

Click! Spune

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 900.000 de români poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, dintre care peste 700.000 sunt bărbaţi. Georgeta este numele cel mai des întâlnit în rândul femeilor şi Gheorghe, George sau Ghiţă, la bărbaţi.

Miercuri și vineri, zile de harți 

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți”, adică de dezlegare. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), este „dezlegare la pește”. De asemenea, de la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile nu au voie să muncească, deoarece, potrivit tradiţiei, a munci de “nunta şoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă şi a te lipsi restul anului de bucate pe masă.Joia din Săptămâna Luminată poartă numele de Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi, de aceea se mai numeşte şi “Joia Rea”.Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniţa. Biserica sfinţeste din nou fântânile, după slujba de seară. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.