Trai, neneacă, pe bani de la stat! Uite pentru ce primesc bugetarii sporuri!
Mulți angajați din mediul privat lucrează pe ture, în condiții grele sau periculoase, sunt stresați și suprasolicitați, însă acceptă fără discuții salariul oferit de patron. Pentru toate aceste condiții de muncă firești, bugetarii primesc sporuri. Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, a făcut public un centralizator al sporurilor de la stat, identificând peste 50 de tipuri de stimulente.
Într-o postare de pagina sa de Facebook, Violeta Alexandru a prezentat lista tuturor sporurilor care se aplică în 8 domenii de activitate: administrație, învățământ, sănătate/ asistență socială, cultură, instituții publice, justiție, diplomație, apărare/ordine publică/securitate națională. „Sunt peste 50 de tipuri de sporuri (încă mai documentez) – de la spor pentru condiții de stres/suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informațiilor clasificate sau pentru păstrarea confidențialității. Și vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleași cerințe/responsabilități. Și dacă ești nominalizat în proiecte din fonduri europene ești avantajat – primești o majorare a salariului de până la 50%. Personalul bugetar beneficiază și de indemnizație de hrană (347 lei/lună) și, desigur, de vouchere de vacanță”, a scris Violeta Alexandru.
Bonus pentru „condiții periculoase”, în Cultură
Astfel, în administrație, se primește spor de 20% pentru izolare, 15% se primește pentru „complexitatea muncii”, pentru „consemn la domiciliu”, tot 15% pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate; în instituțiile sanitar-veterinare sporul pentru condiții periculoase ajunge până la 75%; inclusiv în cultură se primește spor de 15% pentru „condiții de muncă periculoase, vătămătoare sau grele”.
„Cu câteva excepții, sporurile în sistemul public au apărut precum am văzut că au apărut și pensiile speciale. Cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic și a fost aproape de decident a obținut un spor. Fiecare spor poate viza o problemă și dacă s-ar urmări, cu adevărat, rezolvarea ei, sporul ar trebui să se oprească la un moment dat. Prin simplul fapt că sunt unele acordate până la finalul activității în administrație, până în ultima zi, îți dai seama că scopul a fost să crească veniturile funcționarilor. Nu remedierea problemei”, e de părere Violeta Alexandru. Fostul ministru propune stabilirea unor „indicatori de performanță în administrație. „Când toți angajații dintr-o instituție primesc un spor, cu nicio diferență între responsabilități, acest lucru nu are nicio legătură cu aprecierea diferențelor între atribuții și grad de răspundere. Când descoperi câte privilegii au funcționarii/cei plătiți din bani publici (privilegii obținute, în mod intenționat, cu toată discreția/lipsa de transparență), fără să livreze performanță, fără să vezi o administrație având respect pentru contribuabil - atunci chiar deranjează!”.
Dan Barna: „Sporul de calculator nu are justificare”
Vicepremierul Dan Barna a declarat ieri că bugetul pe anul 2021 este unul de care „nimeni nu este mulțumit” și că se va lua o decizie în Parlament în ceea ce privește sporurile bugetarilor. El a recunoscut că sporul de calculator, în vremurile în care toată lumea lucrează la calculator, „nu mai are nicio justificare”. „Discuția cu sporurile va fi și în Parlament. Evident că le-am identificat. Fiecare dintre noi lucrează în fiecare zi la calculator și asta nu poate fi o justificare de a primi spor suplimentar pentru că ești expus la condiții vătămătoare. E doar un exemplu”. Și Kelemen Hunor promite o modificare a legii salarizării, susținând că sporul de calculator nu mai trebuie păstrat în secolul XXI.
