VideoAstăzi, 5 iunie, s-a născut Constantin I. Nottara. Drama prin care a trecut, la doar 16 ani, părintele teatrului românesc modern
La 5 iunie 1859 se năștea Constantin I. Nottara, una dintre figurile fundamentale ale culturii române. Actor, regizor, profesor și mentor pentru generații întregi de artiști, Nottara este considerat unul dintre fondatorii teatrului românesc modern.

Data de 5 iunie ocupă un loc special în istoria culturii române. În această zi, în anul 1859, venea pe lume la București Constantin I. Nottara, personalitatea care avea să contribuie decisiv la transformarea teatrului românesc într-o adevărată instituție culturală modernă. Alături de nume legendare precum Grigore Manolescu, Aristizza Romanescu, Ștefan Iulian, Agatha Bârsescu sau Paul Gusty, Nottara a ridicat arta actorului la nivelul unei profesii respectate și admirate.
Astăzi, la mai bine de un secol și jumătate de la nașterea sa, moștenirea lui Constantin I. Nottara continuă să influențeze scena românească, iar numele său rămâne sinonim cu excelența artistică.
Cum s-a născut teatrul românesc modern
Pentru a înțelege importanța lui Constantin I. Nottara, trebuie privit contextul în care a evoluat teatrul românesc. La începutul secolului al XIX-lea, România făcea primii pași către dezvoltarea unei vieți culturale moderne. Teatrul românesc cult apărea cu o întârziere semnificativă față de marile scene europene, însă beneficia de influențe franceze, italiene, germane și grecești.
Momentul de referință a avut loc la Iași, în decembrie 1816, când cărturarul Gheorghe Asachi a organizat primul spectacol de teatru în limba română, „Mirtil și Hloe”. Câțiva ani mai târziu, și Bucureștiul avea să descopere farmecul reprezentațiilor teatrale, prin spectacole susținute de elevii de la Sfântul Sava sub îndrumarea lui Gheorghe Lazăr.
De-a lungul deceniilor, teatrul românesc a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Înființarea Societății Filarmonice din București, a conservatoarelor de artă dramatică și apariția primelor texte dramatice originale au pregătit terenul pentru generația de aur care avea să apară în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
La doar 16 an a rămas orfan

Constantin I. Nottara s-a născut la București, la 5 iunie 1859. Tatăl său, Ion Nottara, era consilier la Curtea de Conturi și provenea dintr-o familie cu origini grecești.
Copilăria viitorului actor s-a desfășurat într-un mediu care punea accent pe educație și cultură. A urmat cursurile Pensionului Libertatea, iar mai apoi pe cele ale prestigiosului Liceu Sfântul Sava.
Destinul avea însă să-i aducă o lovitură grea la o vârstă fragedă. La doar 16 ani a rămas orfan de ambii părinți, fiind pus sub tutela unei rude care nu îi împărtășea pasiunea pentru artă. În ciuda dificultăților, tânărul Nottara a ales drumul teatrului.
Între 1876 și 1879 a studiat la Conservatorul din București, la clasa profesorului Ștefan Vellescu, unul dintre cei mai respectați pedagogi ai vremii. În paralel, a început să joace în trupa marelui actor Mihail Pascaly, acumulând experiență practică încă din perioada studiilor.
Debutul spectaculos la Teatrul Național
Talentul său ieșit din comun nu a trecut neobservat. În anul 1877, Constantin I. Nottara a fost angajat la Teatrul Național din București, la recomandarea lui Ion Ghica.
Publicul și criticii au remarcat imediat forța interpretărilor sale. Vocea puternică, prezența scenică impresionantă și capacitatea de a construi personaje complexe l-au transformat rapid într-unul dintre cei mai apreciați actori ai generației sale.
Dorind să își perfecționeze arta, Nottara a studiat și la Paris, unde a urmărit spectacolele celor mai mari actori europeni ai epocii. Experiența franceză i-a lărgit orizonturile artistice și l-a ajutat să aducă pe scena românească tehnici moderne de interpretare.
Actorul care a făcut istorie în marile roluri ale teatrului românesc
Anul 1884 avea să marcheze unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale. Constantin I. Nottara a interpretat rolul prefectului Ștefan Tipătescu în premiera absolută a piesei „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale, una dintre cele mai importante opere ale dramaturgiei românești.
Au urmat zeci de roluri memorabile. Publicul l-a admirat în „Neguțătorul din Veneția” de William Shakespeare, în „Năpasta” de Caragiale, în „Oedip” de Sofocle, dar și în spectacole inspirate din literatura universală.
După moartea lui Grigore Manolescu, în 1892, Nottara a preluat multe dintre marile roluri ale acestuia și a devenit liderul incontestabil al scenei românești.
Interpretarea personajului principal din „Vlaicu Vodă”, drama istorică scrisă de Alexandru Davila, dar și rolul regelui Lear din capodopera lui Shakespeare au rămas repere ale artei actoricești românești.
Ștefan cel Mare din „Apus de soare”, rolul care l-a făcut legendă
În februarie 1909, Constantin I. Nottara a urcat pe scenă într-unul dintre cele mai iubite roluri din întreaga sa carieră: Ștefan cel Mare din drama „Apus de soare”, scrisă de Barbu Ștefănescu Delavrancea.
Interpretarea sa a fost considerată magistrală și a intrat rapid în istoria teatrului românesc. Criticii vremii vorbeau despre o prestație de o forță emoțională rar întâlnită, iar spectatorii îl aplaudau minute în șir după fiecare reprezentație.
Profesorul care a format generații de actori
Contribuția lui Constantin I. Nottara nu s-a limitat doar la scenă. El a fost și unul dintre cei mai importanți profesori de artă dramatică din România.
Printre elevii săi s-au numărat artiști care aveau să devină, la rândul lor, legende ale teatrului românesc: Tony Bulandra, Maria Filotti, Ion Manolescu, Velimir Maximilian și Maria Ventura.
Pentru studenții săi, Nottara nu era doar un profesor, ci un model de disciplină, profesionalism și pasiune pentru artă.
Peste 700 de roluri și mai bine de 60 de ani dedicați scenei
Puțini actori din istoria României se pot lăuda cu o activitate atât de impresionantă. În peste șase decenii de carieră, Constantin I. Nottara a interpretat aproximativ 700 de roluri.
A traversat epoci diferite ale teatrului, adaptându-se permanent noilor tendințe artistice și reușind să rămână relevant pentru publicul fiecărei generații.
În 1926, după o jumătate de secol de activitate, a fost desemnat societar de onoare al Teatrului Național din București, una dintre cele mai înalte distincții acordate artiștilor români.
Marele actor s-a stins din viață la 16 octombrie 1935, la București, însă influența sa asupra teatrului românesc nu s-a diminuat niciodată.
În memoria sa a fost amenajat Muzeul Memorial „C.I. și C.C. Nottara”, care a adăpostit mii de volume, fotografii, documente și obiecte personale ale familiei Nottara. Deși colecția nu mai poate fi vizitată în vechiul sediu de pe Bulevardul Dacia, patrimoniul său continuă să fie păstrat și valorificat de Muzeul Municipiului București.
Astăzi, Constantin I. Nottara este considerat unul dintre cei mai importanți actori din istoria României și unul dintre oamenii care au transformat teatrul românesc într-o instituție modernă, respectată și apreciată.


































