Transfuzia cu plasmă autoimună. Tot ce trebuie să știi despre tratamentul care l-a salvat pe soțul Andreei Esca
Drama din familia Andreei Esca i-a impresionat pe mulţi români. Vedeta ştirilor Pro TV a povestit luni seara, într-un interviu, că atât ea, cât şi soţul, şi fiul lor au fost infectaţi cu Covid-19. Cel mai mult a avut şi are în continuare de suferit Alexandre Eram (50 de ani), care s-a aflat în stare gravă la terapie intensivă şi a necesitat tratament cu plasmă. Click! vă spune ce înseamnă acest tratament.
Noul coronavirus l-a afectat puternic pe soţul Andreei. ”Avem în minte că forma gravă a acestei boli o fac cei care au boli cronice, care au nişte probleme anterioare. Soţul meu, un bărbat de 50 de ani, care nu are nici o boală cronică, care nu fumează, care face sport, duce o viaţă foarte ordonată, a făcut cea mai gravă formă dintre noi trei. Plămânii lui au fost extrem de afectaţi într-un timp extrem de scurt. Organismul a reacţionat violent într-un timp scurt şi foarte repede a ajuns la terapie intensivă. Îmi tot spunea: «Nu mai pot, nu mai pot. Este groaznic! Cred că aşa arată iadul»” , a povestit Andreea Esca în interviul pentru Ştirile Pro Tv.
Conform acesteia, Alex a beneficiat şi de tratament cu plasmă autoimună, un tratament considerat foarte eficient în mai multe ţări din lume. Din aprilie, tratamentul e folosit şi în România, în anumite condiţii. Echipamentele de recoltare a plasmei (în total 18 echipamente de plasmafereză) au fost puse la dispoziţia spitalelor de stat şi centrelor de transfuzii de o firmă privată, fiind, practic, o donaţie pentru statul român. Procesul de colectare a plasmei pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu COVID-19 a demarat pe 28 aprilie.
Din păcate, există însă şi probleme: activitatea de colectare a plasmei convalescente în România merge mult mai greu decât în alte ţări europene. „Sub 1% dintre foştii pacienţi COVID-19 (0,7%, mai precis) au donat plasmă în ţara noastră, de câteva ori mai puţin, procentual vorbind, decât în ţări precum Austria, Franţa, Italia sau Ungaria. De ce? Pentru că acolo statul se implică, iar la noi nu! În Marea Britanie, de exemplu, ministrul Sănătăţii (care a fost infectat cu noul coronavirus) a donat plasmă convalescentă de 3 ori!”, afirmă Florin Hozoc, directorul firmei care a făcut donaţiile de aparatură.
În aceste condiţii, şi numărul pacienţilor români COVID-19 care au primit tratament cu plasmă convalescentă e foarte mic – sub 60, arătau statisticile de la începutul lunii iunie. Dincolo de lipsa de interes a autorităţilor în vederea creşterii colectării de plasmă, statul român nu a dat semnale pozitive nici în legătură cu crearea unei bănci de plasmă convalescentă. Florin Hozoc spune că acest proiect, care ar trebui să pregătească România pentru un val doi al epidemiei COVID-19, nu e luat în calcul. „Am retras şi oferta făcută statului pentru dotarea cu echipamente a Institutului Cantacuzino, care putea să devină depozitul central de plasmă convalescentă al României. Am fi avut astfel un stoc în caz de reizbucnire a infectărilor, dar şi materia primă pentru crearea imunoglobulinei din plasmă convalescentă, imediat ce această tehnologie medicală devine disponibilă”, susţine acesta.
Conform Ministerului Sănătăţii, acest tip de tratament se poate administra pacienţilor de peste 18 ani cu o progresie rapidă a unei pneumonii severe, ventilaţi mecanic de mai puţin de 10 zile sau în pragul intubaţiei şi ventilaţiei mecanice. De asemenea, aceştia trebuie să se afle într-o secţie de ATI dintr-un spital desemnat prin ordin al ministrului Sănătăţii pentru tratamentul pacienţilor COVID-19 şi avizat de Comisia de A.T.I.
În cazul arhiepiscopului Pimen, tratamentul nu a dat rezultate
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen (90 de ani), a fost unul dintre primii pacienţi infectaţi cu coronavirus din România care au primit tratament cu plasmă recoltată de la pacienţi vindecaţi, ce conţine anticorpi şi poate ajuta la vindecarea de infecţia cu COVID-19. El a fost adus la sfârşitul lunii aprilie cu elicopetrul de la Suceava şi internat la ”Matei Balş”, în Bucureşti. S-a aflat în stare foarte gravă, iar la scurt timp a murit.
Cine poate dona plasma
Sunt eligibile persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
- Au peste 18 ani şi peste 50 kg greutate;
- Au suferit de Covid-19, având un diagnostic confirmat printr-un test de laborator;
- În prezent nu mai au nici un simptom specific infecţiei cu SARS-CoV-2;
- Donarea se poate face la cel puţin 14 zile de la ultima dată în care au avut simptome specifice bolii, după două rezultate de testare negative, făcute în zile diferite;
- Donatorul CCP poate dona plasmă o dată la 28 de zile, aşa cum este permis de criteriile de eligibilitate a donatorilor alogeni.
Citeşte şi:
