Uite de ce se inundă Capitala! VIDEO
Bucureşti, micul Paris? Mai degrabă marea Veneţie din Balcani. Astfel ar trebui numită Capitala după fiecare rupere de nori. Click! vă spune care sunt motivele pentru care se inundă oraşul când plouă sănătos şi ce soluţii caută edilii ca să ne scape de chin.
Bucureştiul, un oraş cu pretenţii de capitală vest europeană, „tremură" de fiecare dată când se adună nori negri pe cer.
Ploile blochează transportul şi transformă oraşul în lac de acumulare. Cum e posibil acest fenomen?
Bucăţi întregi din beton se găsesc peste tot în reţeaua de canalizare a oraşului
„În ultimii zece ani, inundaţiile s-au intensificat. Din ce în ce mai des ne confruntăm cu ploi tropicale, când cantităţi enorme de apă cad într-un interval foarte scurt.
Nu e cazul să ne apucăm să plantăm palmieri în oraş, dar nu putem să nu observăm efectele schimbărilor climatice", spune Bruno Roche, directorul general al Apa Nova.
După scurgerea apei uzate, pereţii canalelor sunt „căptuşiţi” cu tone de materiale textile
Managerul societăţii care asigură serviciile de apă şi canalizare nu dă vina doar pe vreme pentru a justifica acumulările de apă de pe străzile Capitalei.
„Suprafaţa asfaltată a crescut în Bucureşti în mod exponenţial, iar spaţiile care ar fi putut absorbi apa s-au redus.
Acest lucru a dus la creşterea vitezei de deplasare a apei spre reţeaua de canalizare", a adăugat acesta.
Din canale se scot adesea deşeuri din plastic sau chiar borduri
Această situaţie nu e de ieri, de azi. Construcţiile neautorizate ori cu abateri de la Planul Urbanistic General, reducerea spaţiilor ocupate de verdeaţă, acoperirea gurilor de scurgere cu asfalt şi înfundarea canalelor cu gunoaie sunt practici care durează de ani buni.
Zilnic se scot din reţelele de canalizare ale oraşului tone de mâl şi moloz rezultat din construcţii, cauciucuri de maşină, borduri din granit ori din beton, sticle din plastic, cârpe şi saci menajeri plin cu deşeuri.
Aceşti bolovani au fost scoşi din colectorul principal de ape menajere la mijlocul lunii aprilie
Toate acestea ajung intenţionat în măruntaiele oraşului, spun reprezentanţii Apa Nova, nu purtate de apa de ploaie.
„Pe traseul colectorului principal de ape uzate, situat sub râul Dâmboviţa, am identificat 76 de zone în care evacuarea apei e îngreunată.
Vestea bună e că toate acestea vor fi deblocate, în cadrul unui proiect care are o finanţare de 40 de milioane de euro", ne-a spus Mădălin Mihailovici, directorul general al Apa Nova.
Cică peste trei ani scăpăm de probleme
În 2015, inundaţiile vor fi doar o amintire neplăcută a bucureştenilor, spun reprezentanţii Apa Nova.
Un canal care preia apele „curăţate” la staţia Glina şi le deversează în Dâmboviţa a fost inugurat la 19 mai 2012
Aceştia au demarat cel mai îndrăzneţ proiect imaginat în Capitală după 1990, dar şi cel mai necesar: curăţarea completă a canalului colector de sub Dâmboviţa.
Lucrările au început în mai 2011 cu inspectarea canalului care subtraversează oraşul de la vest (Lacul Morii) la est (Glina) pe o distanţă de 17 km.
Pentru a curăţa colectorul principal, reţeaua a fost mai întâi examinată de scafandri
La începutul acestei săptămâni a început curăţarea efectivă a reţelei, iar în următorii trei ani se vor realiza următoarele acţiuni: curăţarea tuturor legăturilor dintre marile colectoare de ape uzate şi colectorul principal, îndepărtarea tuturor deşeurilor din reţea, reabilitarea colectorului principal şi reducerea infiltraţiilor.
Click! spune:
- 25 de litri/mp de apă de ploaie au căzut în 30 de minute în 19 mai 2012
- 160 mc de apă pe secundă au curs prin canalul colector în 19 mai 2012
- 42,75 mc de apă pe secundă e capacitatea actuală de tranzit prin canal
- 50% din apele uzate pot fi preluate acum de colectorul principal
- 4,79 lei/mc e tariful apei potabile în Capitală
-1,07 lei/mc e tariful serviciului de canalizare
