Vaccinul Oxford- AstraZeneca. Cum funcționează și de ce este diferit de Pfizer și Moderna. 8 întrebări și răspunsuri
Vaccinul Oxford-AstraZeneca, produs de specialiștii de la Universitatea Oxford și experții companiei suedeze AstraZeneca, va ajunge în România până la sfârșitul lunii martie. Iată un motiv să aflăm cât mai multe despre acest ser: cum funcționează, cât de eficient este, cui i se adresează și cât timp ne protejează împotriva Covid-19.
Vaccinul Oxford-AstraZeneca, ineficient în cazul vârstnicilor?
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le cunoaștem despre vaccinul Oxford AstraZeneca este faptul că serul nu e recomandat pentru imunizarea vârstnicilor. Motivul? Nu a fost suficient de mult testat în așa fel încât să-și demonstreze eficacitatea. Decizia este susținută de specialiștii din Italia, Germania și Austria. Astfel, în Italia și Germania, serul va fi folosit cu precădere doar în cazul populației tinere. De exemplu, Italia nu recomandă vaccinarea persoanelor de peste 55 de ani, iar Germania și Austria nu recomandă imunizarea persoanelor cu vârste peste 65 de ani.
În Marea Britanie, vaccinul, care este administrat ca parte a unui program de imunizare în masă, este administrat tuturor categoriilor de vârstă.
Compania AstraZeneca a recunoscut faptul că doar 10% dintre persoanele recrutate pentru testarea serului au avut 65 de ani sau mai mult. În cazul acestora s-a dovedit că vaccinul este sigur și eficient. Mai mult, vârstnicii par a avea un răspuns imun chiar mai puternic, în sensul că după primirea celei de-a doua doze sângele lor conține o cantitate foarte mare de anticorpi ce vor putea lupta cu virusul. Compania mai spune că studiile efectuate susțin eficacitatea vaccinului inclusiv pentru grupa de vârstă de peste 65 de ani.
Ce decizie vor lua autoritățile din România?
În această săptămână, comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi de la Agenţia Naţională a Medicamentului vor stabili care va fi intervalul de vârstă pentru care se va folosi vaccinul AstraZeneca/Oxford în România.Valeriu Gheorghiță a declarat că "recomandarea pentru utilizarea acestui tip de vaccin este după vârsta de 18 ani, datele de eficacitate sunt în jur de circa 60% și se poate administra persoanelor de peste 18 ani în două doze la un interval cuprins între 4 și 12 săptămâni. În studiile clinice desfășurate și care au stat la baza autorizării, majoritatea datelor sunt disponibile pentru grupa de vârstă până la 55 de ani. Rămâne să luam o decizie, după ce vom primi un punct de vedere de la Agenția Medicamentului, care va fi intervalul de vârstă pentru care vom folosi vaccinul AstraZeneca. Celelalte țări europene, precum Italia sau Germania și Austria, au decis deja că nu-l vor folosi la persoane de peste 55, respectiv 65 de ani. În funcție de decizia pe care o vom lua, se vor deschide sloturi noi de centre de vaccinare la nivel național", a declarat marți președintele campaniei de Vaccinare, Valeriu Gheorghiță.
„AstraZeneca e altfel structurat, e construit pe un vector viral, aproximativ pe un mecanism cunoscut deja la vaccinurile clasice. Din păcate, eficacitatea lui e mai scăzută decât a celor cu ARN mesager, Pfizer-BioNTech și Moderna”, a declarat la Digi 24 medicul Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov și membru în Grupul de Vaccinologie.
Vaccinul Oxford AstraZeneca folosește o versiune slăbită a unui virus comun de răceală de la cimpanzei, cunoscut sub denumirea de adenovirus. Acest virus a fost modificat pentru a semăna mai mult cu coronavirusul dar în așa fel încât să nu provoace nici o boală. Când vaccinul este injectat unui pacient, sistemul imunitar începe să producă anticorpi și se pregătește în acest fel pentru a lupta împotriva oricărei infecții cu coronavirus. Cercetările au arătat că este extrem de eficient, deși nu se compară cu eficiența Pfizer și Moderna.
Spre deosebire de vaccinul Pfizer BioNtech, care trebuie păstrat la frigider la o temperatură de -80 de grade Celsius, serul AstraZeneca poate fi păstrat într-un frigider normal. Acest lucru facilitează foarte mult distribuirea sa în lume.
Când a fost aprobat?
Vaccinul Oxford AstraZeneca a fost aprobat pentru utilizare în Marea Britanie la 30 decembrie 2020, iar spitalele au început administrarea lui la începutul lui ianuarie 2021. Prioritate au avut chiar pacienții în vârstă. Serul a fost dezvoltat și produs în timp record. Motivul? Specialiștii de la Oxford lucrau de multă vreme la un astfel de vaccin care, în caz de nevoie, să poată fi imediat adaptat pentru a aborda diferite boli. Prin urmare, experții nu au fost chiar luați prin surprindere.
Serul se administrează în două doze, iar eficiența sa este de până la 62%. Ca și în cazul celorlalte vaccinuri anti Covid,experții nu pot spune dacă AstraZeneca previne îmbolnăvirile cu Covid sau doar reduce simptomele. Acest lucru rămâne de văzut în timp.
Este vaccinul Oxford-Astrazeneca la fel de bun ca Pfizer?
Vaccinul anti Covid-19 de la Pfizer BioNtech are o eficiență de 95%, însă există o diferență între modurile în care au fost efectuate testele. Acesta este un motiv pentru care comparația între cele două seruri este dificilă. Iar din informațiile pe care le au la dispoziție autoritățile din Marea Britanie, nici o persoană care a primit vaccinul Oxford-AstraZeneca nu a fost internat cu Covid și nici nu s-a îmbolnăvit grav de coronavirus.
Cât timp ne protejează?
Ca și în cazul celorlalte vaccinuri, încă nu se știe care e durata de protecție a organismului împotriva Covid. Este posibil să avem nevoie de vaccinări anuale, așa cum se întâmplă în cazul gripei comune. Mulți experți sunt de părere că vaccinurile vor oferi organismului protecție cel puțin șase luni.
Care este diferența dintre cele trei vaccinuri anti Covid
Sanda Alexiu, Președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, a precizat că, în ceea ce privește diferențele între cele trei tipuri de vaccinuri, acestea există la nivelul modului de păstrare a dozelor. „În principiu, diferențele între cele trei tipuri de vaccin constau în modul în care se păstrează lanțul de frig. "Problema e că pentru păstrarea acestui lanț de frig, pentru că-s multidoză, 6 doze Pfizer, 10 Moderna, 10 AstraZeneca, înseamnă că trebuie să ai un număr de oameni strâns la vaccinare ca să nu mai pierdem doze. Există dezavantaje pentru care trebuie să vaccinăm în centre de vaccinare. Dacă vaccinurile erau îmbuteliate într-o singură seringă pentru fiecare, probabil că era mai simplu. Așa, trebuie păstrat un flux, un număr de pacienți vaccinați și o listă de rezervă să vină într-un timp scurt. În ceea ce privește eficacitatea vaccinurilor, AstraZeneca are un procent de aproximativ 60%, asta nu înseamnă ca nu este bun, însemnă că atât s-a studiat. E o situație similară la gravide, nu înseamnă că nu e bun la gravide, pentru că n-am avut gravide în studiu. Câtă vreme un vaccin primește autorizație, e clar că nu putem face până n-avem dovezi de siguranță", a conchis medicul.
Ce vaccin vom primi?
Populația care se va vaccina anti Covid nu poate alege cu ce ser se va imuniza. Această decizie este luată de către personalul medical. Reprezentanții Comisiei Naționale de Vaccinare din România au precizat că, pentru fiecare român, serul folosit va fi ales pe criterii medicale. Însă, idiferent că vom primi vaccinul Oxford-AstraZeneca, Pfizer sau Moderna, trebuie să știm că acestea ne vor ajuta să revenim la o viață relativ normală. Cu timpul, imunizarea în masă va face ca această boală să fie ținută sub control și eradicată.
CITEȘTE ȘI: Mare Britanie permite imunizarea cu două tipuri de vaccin
