Valul de cutremure din Gorj poate migra spre Sibiu? Ce spune Gheorghe Mărmureanu
Cutremurele din Gorj au speriat până la isterie populaţia din Oltenia şi nu numai. După seismele destul de puternice de magnitudine 5,2 şi 5,7, peste 800 de replici s-au produs în ultimele 10 zile în zona Gorjului, anunţă oficialii Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Care va fi evoluţia acestor mişcări tectonice a răspuns profesorul Gheorghe Mărmureanu pentru adevarul.ro.
Potrivit hărţilor publicate de Institutul de Fizica Pământului, cele două cutremure mari din 13 şi 14 februarie au avut epicentrele situate la mai puţin de 10 de kilometri unul de altul. De altfel, majoritatea replicilor s-au produs în aceeaşi zonă, la nord-vest de Târgu-Jiu, ca într-un adevărat roi. Ulterior, replicile, deşi numeroase, au scăzut în intensitate de la zi la zi. Miercuri, în zonă, au mai avut loc trei seisme dintre care unul cu magnitudinea 4,1. Potrivit seismologilor, replicile pot fi aşteptate timp de o lună de la producerea seismelor majore. Ce s-ar mai putea întâmpla în viitor?
„Curbele de cutremur pot migra foarte uşor. Ele pot ajunge rapid în zona Hunedoarei unde în trecut, cam acum 100 de ani, au fost cutremure foarte puternice, cu biserici prăbuşite şi alte pagube destul de importante. Apoi, nu este exclus să migreze acest roi de cutremure spre dreapta, spre zona Vidraru şi chiar spre Sibiu. Şi aici există un istoric al seismelor destul de important, care nu este de neglijat. E numai o chestiune de timp până vom afla cum evoluează acest sistem de cutremure din Oltenia”, a precizat profesorul Gheorghe Mărmureanu, pentru adevarul.ro.
Distrugeri mai mari la cutremurele de suprafaţă
Cutremurele din Gorj s-au produs la adâncimi mici - cel de 5,2 din 13 februarie s-a produs la o adâncime de 15 kilometri, iar cel din 14 februarie, de 5,7, s-a produs mai aproape de suprafaţă, la 6,2 kilometri. De altfel, toate replicile au avut o adâncime mică – între 30 de kilometri şi un kilometru. Fiind cutremure de suprafaţă, energia degajată disipată este consumată pe o rază mai mică şi, drept urmare, pagubele produse la suprafaţă sunt mai mari decât în cazul seismelor de adâncime cum sunt cele din Vrancea.
De teama seismelor nu mai merg nici la biserică
De teama seismelor, localnicii se feresc şi de Dumnezeu. Pline în alte vremuri, bisericile din zonă sunt acum mai mult goale. Spaima s-a văzut cel mai bine în localitatea Arcani, aproape de epicentrul cutremurului de 5,7. Două biserici de acolo au fost aproape dărâmate când s-a mişcat pământul, iar acum, oamenii se tem să mai meargă în lăcaşe de cult, de frică să nu îi prindă acolo alt seism, conform observatornews.ro. Doi preoţi şi patru enoriaşi au asistat la slujba de duminica trecută într-un sat din comuna Arcani, la 7 km de epicentru. Cele două biserici au fost închise.
Turlele lor stau să cadă. Mai multe bucăţi de tencuială s-au prăbuşit deja în interior şi de pe faţade. Accesul a fost restricţionat, iar slujbele - suspendate. Preoţii se gândesc acum să ducă localnicii cu microbuze la alte lăcaşe de cult, ca să asiste acolo la liturghie. „Ne confruntăm cu acest val de cutremure şi oamenii sunt speriaţi, e normal. În fiecare zi, e câte unul. Oamenii sunt agitaţi. În biserică le e şi teamă să intre. Va fi ca în pandemie, vor face slujbe afară. Preoţii vor să instaleze nişte corturi ca să poată ţine slujbele în aer liber”, a declarat un enoriaş pentru sursa citată.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
