VIDEO 30 de ani de la mineriada din 13-15 iunie. Premierul Ludovic Orban, în Piaţa Universităţii
Sâmbătă, 13 iunie, premierul Ludovic Orban a depus coroane de flori cu prilejul marcării a 30 de ani de la ”Fenomenul Piaţa Universităţii” şi Mineriada din 13-15 iunie 1990.
O coroană de flori a fost depusă la Monumentul dedicat Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi o alta la Monumentul ”Kilometrul zero al democraţiei”, în Piaţa Univestităţii. Premierul a aprins şi o candelă. Ludovic Orban a venit însoţit de ministrul Educației Monica Anisie şi s-a întâlnit cu fostul preşedinte Emil Contantinescu. Oficialii au fost invitaţi să viziteze expoziţia pregătită pentru a marca 30 de ani de la enevimentele din 1990. Şi preşedintele Klaus Iohannis a depus, joi, coroane de flori.
30 de ani de la mineriada din 13-15 iunie: Patru morţi, peste 1.300 de răniţi şi niciun vinovat
În urmă cu 30 de ani, acţiunea în forţă a autorităţilor pentru a îndepărta ultimii manifestanţi rămaşi în Piaţa Universităţii după protestul anticomunist maraton început în 22 aprilie 1990 instaura în centrul Capitalei violenţa şi teroarea, punctul culminant fiind atins odată cu venirea minerilor. Patru oameni au murit şi peste 1.300 au fost răniţi. În presa vremii, relatările despre ceea ce s-a întâmplat în 13 - 15 iunie oscilau între ”tentativă de lovitură de stat”şi ”dovada gravei crize morale” prin care trecea ţara având drept consecinţă ”întoarcerea la epoca de piatră”.
Mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost a treia ocazie în care FSN a utilizat minerii din Valea Jiului ca forţă de represiune împotriva celor care contestau regimul instaurat după Revoluţia din decembrie 1989, însă brutalitatea intervenţiei a fost fără precedent. Prima mineriadă a fost o reacţie la o manifestaţie antiguvernamentală de amploare din 28 ianuarie 1990 care a determinat intervenţia a circa 5.000 de mineri din Valea Jiului care au devastat, a doua zi, sediul PNL. Pe 19 februarie, Frontul a recurs din nou la mineri după ce, în ziua precedentă, o demonstraţie anticomunistă a degenerat şi s-a terminat cu devastarea sediului Guvernului. La sosirea minerilor, forţele de ordine restabiliseră ordinea şi nu s-au înregistrat violenţe. A treia mineriadă a pus capăt demonstraţiei anticomuniste maraton din Piaţa Universităţii.
În 22 aprilie, un grup de persoane a ocupat piaţa şi a declarat-o ”zonă liberă de neocomunism”. În zilele următoare, numărul celor care protestau a crescut, fiind zile în care şi 50.000 de persoane protestau faţă de guvernarea FSN. Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), Ion Iliescu, îi numea pe protestatari ”huligani” şi ”golani”. Ultimul apelativ a fost asumat de protestatari drept un titlu de onoare.
Ana Blandiana, Florin Iaru, Mircea Dinescu, Victor Rebengiuc, la acea vreme rector al Academiei de Teatru şi Film, Ion Caramitru şi Dragoş Pâslaru, regizorul Nae Caranfil, Alexandru Andrieş şi Cristian Paţurcă, profesorul Emil Constantinescu, părintele Galeriu şi disidenta Doina Cornea s-au numărat printre cei care au apărut în faţa mulţimii pentru a-şi arăta sprijinul şi implicarea.
