Ziua în care micul și berea sunt la putere. Românii au luat cu asalt parcurile și terasele de 1Mai
„Dacă de 1 Mai nu mănânci un mic și nu bei o bere nu îți priește sărbătoarea”. Cuvintele au fost valabile acum 40 de ani, în comunism și sunt la fel de reale și astăzi pentru românul obișnuit. De la un capăt la altul al României vremea bună de 1 Mai a scos oamenii afară din casă. Aceștia nu s-au lăsat rugați de soarele care le făcea cu ochiul, au umplut parcurile și au făcut ca terasele să fie prea mici pentru toți amatorii de mici și bere.
1 Mai în Parcul Titan
Nu a făcut excepție nici una dintre cele mai mari zone verzi ale Capitalei, Parcul Titan (fost IOR), unde pe alei sau în locurile în care erau grătare sau se vedeau halbe sau sticle cu bere puteau fi văzuți ca la o manifestație a bunei dispoziții, sute de bucureșteni. Nu au mai fost tineri sau bătrâni, toți au fost doar o mare armată de oameni bucuroși de ziua liberă, de soare, prieteni și viață.
„Am lăsat nepoții la locul de joacă și eu am dat o fugă să iau mici. Profit că sunt sunt prinși cu ceilalți copii și încerc să le fac o surpriză că și mie și lor ne plac micii”, ne spune domnul Dobrică aflat la coadă la o terasă. Indiferent de unde se vindeau, din barăci sau rulote, din dughene sau pur și simplu de la frigidere sau grătar, totul dispărea cât ai spune 1 Mai.
Prețul distracției din parc de 1 Mai
Prețurile sunt pentru toate buzunarele: la mâncare am văzut că micul costă 7 lei, la care se adaugă multarul 1 leu, frigăruile între 12 și 15 lei/100 de grame, clătitele 17 lei, cârnații 10 lei, cartofii prăjiți între 6 și 8 lei/100 de grame, o salată 8 lei, o chiflă 3 lei iar o lipie 7 lei. La capitolul „udătură” am găsit berea între 10 și 15 lei, vinul la pahar 12 lei iar la carafă 20 de lei, cafeaua la pahar de plastic 8 lei, o sticlă de suc 10 lei/500 ml, o sticlă de apă 7 lei/500 ml.
Coada cea mai mare era la „Nea Nelu” unde „pentru sărbătoriții născuți pe 1 Mai – porție de mici + bere, din partea casei!”. La o masă l-am găsit pe Toroipan, care stă peste drum de parc.
„Nevasta este prin parc cu ăia mici iar eu beau și mănânc că o viață am. Când vin și ei o să primească, nu mă dau înapoi de la cinste că trebuie...Vin și mâine, și în fiecare zi din astea libere că altfel unde să mă duc...Aici cheltuiesc de 10 ori mai puțin ca la mare sau munte și coada este mult mai mică, nu fac ore în trafic, pot să consum ce vreau”, ne face omul nostru teoria distracției din parc.
