Portar de trei secunde

George Stanca

Urugayanul Suarez a devenit celebru, cu un henţ căruia i-aş da numele unei plante agăţătoare,  mult dragă mie: Mâna Maicii Domnului.

Căci, de sorginte divină i-a fost inspiraţia de a se pune în poartă, şi ca un portar ce nu e - portar de trei secunde - s-a dovedit totuşi a fi "genial": a scos un gol al ghanezilor.

Gest de sacrificiu: penalty şi eliminare pentru "bietul" Suarez. Căci africanul, ghanezul Gyan, dizgraţiatul, l-a ratat. După 120 de minute de joc, în ultimul al prelungirilor. Nu e frumos "scenariul"?

În loc să-şi ducă echipa în semifinale într-o secundă, ultima a meciului, el a dus-o în "penalty-uri". Aici, tot el, care avea uzajul altor două lovituri reuşite, s-a încumentat, l-a obligat antrenorul, a vrut el, nuştiu, să mai tragă o dată, ca la loz în plic. A tras, şi a ieşit câştigător: a marcat!

Formidabil, ce construcţie psihică, ce tărie diabolică, sau divină (că tot vorbeam despre Maica Domnului), a avut acest penaltist, Gyan!

Apoi, pe greşeala lui şi după reparaţia lui, au zbârcit-o coechipierii. Uruguayenii s-au calificat cu seninătate. Ba unul poreclit "Nebunul" a avut inconştienţa norocoasă ca la ultima execuţie să dea scăriţă. Să mori de inimă, monşer, bine că n-am fost uruguayan. Victorie celestă.

"Echipa celestă" merge mai departe. Telenovelă, radionovelă de geniu, "State de România" e o bagatelă siropoasă, balcanică şi colorată ca-n Africa. Aici novelă, nene! În Sud-Africa! Şi, când vorbesc despre "novelas" mă gândeam că prin anii ‘30, cei mai tari şi căutaţi autori de "radio-novelas" erau uruguayenii.

O spune chiar Mario Vargas Llosa, marele scriitor peruan. Care a lucrat în branşă. Aşa că o semifinală va fi între celeşti şi batavi. Pe bune!