Cardiopatia ischemică. Cum se depistează și în ce constă tratamentul
Senzație de presiune sau de strângere la nivelul sternului? Poate fi vorba de angină pectoral, un simptom al cardiopatiei ischemice, problemă cardiacă pe care este bine să nu o neglijăm.
Cardiopatia ischemică, o problemă gravă de sănătate
Afecțiune cardiacă, angina pectorală apare când o parte a mușchiului inimii nu primește suficient oxigen. La baza apariției ei se află îngustarea vaselor de sânge (ateroscleroză) care hrănesc inima.
„Multe din durerile toracice nu sunt de cauză ischemică, precum multe din cardiopatiile ischemice nu se manifestă cu durere“, precizează medicul de familie Călin Ciubotaru.
Cardiopatia ischemică se manifestă printr-o durere toracică în partea stângă, cu caracter de apăsare sau strângere, gheară, apărută la efort sau emoții, iradiată în umărul stâng sau în mandibulă, cu durată scurtă, de la secunde până la câteva minute, care cedează la administrarea de nitroglicerină.
De ce apare cardiopatia ischemică
Boala poate fi declanşată de o serie de factori precum fumatul, consumul de alcool, dar şi de afecţiuni (diabetul zaharat, hipertensiunea arterială) sau de obezitate. De asemenea, un nivel crescut al colestrolului „rău“ conduce adesea la apariţia unor plăci pe artere care micşorează aportul de sânge la organe şi ţesuturi.
Ori de câte ori există o suspiciune, cum ar fi apariția durerii la nivelul sternului, se impune o vizită la un medic cardiolog. În primă fază, se face un examen fizic pentru depistarea semnelor de boală vasculară.
Este verificată greutatea, se măsoară circumferința taliei, se calculează indicele de masă corporală. O a doua etapă necesară pentru diagnosticare este cea a testelor de laborator: analize de sânge (profilul lipidic, inclizând trigliceridele, glicemia, hemoleucogramă completă, creatinina).
Adesea, în evaluarea pacienților cu boală cardiacă suspectată, medicii mai recomandă: radiografia toracică, electrocardiograma (EKG) de repaus, EKG de efort (sub monitorizare permanentă și în prezența unui medic), test de efort.
Uneori, se impune la final și un examen minim invaziv, numit coronografie, pentru verificarea stării vaselor de sânge care alimentează inima. Pentru el e nevoie de o zi de spitalizare și se face sub anestezie locală.
În ce constă tratamentul pentru boală
După efectuarea testelor, în funcție de gravitatea anginei, medicul recomandă tratament cu nitroglicerină sublingual sau spray, îndeosebi în crize, pe care le stopează în circa 5 minute.
Dacă nu apare vreo ameliorare în timpul crizelor, trebuie cerut ajutor de urgență, întrucât angina poate evolua rapid către un infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Pentru prevenirea crizelor, este indicată luarea unui comprimat de aspirină 75 mg pe zi, nu mai mult, și de medicamente anticoagulante.
Este posibil să fie prescrise și medicamente pe bază de statine (pentru reducerea colesterolului). Alteori, poate fi nevoie de angioplastie coronariană, o procedură invazivă de lărgire a unei artere coronare blocate, sau de bypass coronarian, o intervenție chirurgicală de revascularizare pentru îmbunătățirea fluxului sangvin al inimii.
Indicate după diagnosticare
Persoanele care au primit diagnosticul de cardiopatie ischemică este bine să știe că, în timpul unei crize, este important să se oprească din activitatea pe care o fac și să se relaxeze, cu toracele mai sus decât restul corpului.
Ele au nevoie și de schimbări ale stilului de viață, prin stoparea fumatului și a anticoncepționalelor, prin evitarea frigului, a meselor copioase și a exercițiilor fizice intense.
Examenul EKG (electrocardiograma) poate evidenția modificări de ischemie cardiacă prezente sau sechelare (după infarct). Coronarografia indică prezența stenozelor coronariene, numărul, localizarea și severitatea acestora. În lipsa unui diagnostic corect și a tratamentului adecvat riscurile sunt majore, incluzând aritmii și infarcte cauzatoare de deces.
