Ce este „vârful de fericire”, conceptul folosit de industria alimentară în dezavantajul oamenilor? Mihaela Bilic: „Provoacă frenezie alimentară”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic (54 de ani) atrage atenția asupra unui aspect important al industriei alimentare, denumit „vârful de fericire”. Acest concept este mai puțin cunoscut publicului larg și face referire la modul în care comportamentul alimentar al oamenilor este influențat negativ, pentru a fi încurajat consumerismul.
Ce este „vârful fericirii”?
Mai concret, Mihaela Bilic explică faptul că industria alimentară se folosește de acest concept care presupune ca alimentele procesate, ambalate și cumpărate, conțin o cantitatea optimă de zahăr, sare și grăsimi, pentru a declanșa plăcerea maximă atunci când sunt consumate.
Potrivit Mihaelei Bilic, conceptul „vârful de fericire” a fost lansat în anii ’60 de psihofizicianul Howard Moskowitz, și este folosit inclusiv în prezent, în producția alimentelor ultra-procesate.
„Întrebarea zilei: Ce este <<vârful de fericire>>?
Cantitatea cea mai mare de zahăr, sare sau grăsime care se poate adăuga într-un produs pentru a declanșa plăcerea maximă și a face alimentul irezistibil. Conceptul a fost introdus în anii ’60 de Howard Moskowitz, psihofizician de la Harvard. Acest nivel ridicat de zahăr, grăsimi și sare declanșează secreția de endorfine în creier, stimulează sistemul de recompensă și blochează complet mecanismele de sațietate. Concluzia? Nu te mai poți opri din mâncat.
80% dintre produsele ambalate/ultra-procesate conțin zahăr, care le face irezistibile. Cu aproximativ 45% carbohidrați, 35% grăsimi și multă sare, chipsurile sunt exemplul perfect de produs hiper-apetisant, care provoacă frenezie alimentară: nu te mai poți controla, îți ia mințile”, își începe medicul nutriționist mesajul infromativ publicat în mediul online.
Mihaela Bilic: „BUN-ul lor nu este și BINE-le nostru”
Prin mesajul său, Mihaela Bilic a încercat să explice clar că industria alimentară folosește astfel de strategii pentru a încuraja dependența de alimente savuroase, sărate sau dulci, pentru a încuraja consumerismul.
„Același raport glucide/grăsimi îl regăsim în produsele de ronțăit, dulci sau sărate: napolitane, înghețată, covrigei și sosuri. Industria alimentară produce intenționat alimente savuroase, bogate în zahăr, sare și grăsimi, pentru a crea dependență, astfel încât să consumăm și să cumpărăm cât mai mult. BUN-ul lor nu este și BINE-le nostru>>”, a conchis medicul nutriționist.
