Ce s─â aleg? Chefir, sana, lapte b─âtut sau iaurt?

20 martie 2016
image
Nutri┼úionistul Marilena Opri┼čanu explic─â diferen┼úele dintre toate tipurile de br├ónzeturi ┼či lactate de pe pia┼ú─â

Vrei s─â m─ân├ónci c├ót mai s─ân─âtos, dar te pierzi ├«n fa┼úa raionului cu at├ót de multe sortimente de iaurturi ┼či lactate? Tocmai din acest motiv am cerut sfatul unui nutri┼úionist, care ne-a explicat care sunt diferen┼úele dintre sana, iaurt simplu, iaurt de b─âut, chefir, iaurt grecesc, br├ónzeturi naturale ┼či fermentate.

Marilena Opri┼čanu, personal chef, nutri┼úionist ┼či fost─â participant─â la Masterchef, ne spune din start c─â lactatele sunt s─ân─âtoase. ├Än compozi┼úia laptelui se g─âsesc peste 100 de subs--tan┼úe nutritive, cum ar fi: 20 de aminoacizi, peste 10 acizi gra┼či, 25 de vitamine, 4 tipuri de lactoze, peste 45 de minerale ┼či multe proteine. Proteinele din lapte sunt u┼čor asimilabile ┼či dau senza┼úia de sa┼úietate. Exist─â, totu┼či, ┼či aspecte negative ÔÇô lactoza. ÔÇ×Mai ales la v├órsta adult─â, c├ónd tabloul enzimatic digestiv devine mai s─ârac, apare tot mai des intoleran┼úa la lactoz─â, care se manifest─â prin balon─âri ┼či disconfort abdominal. Alimentele cu  mult─â lactoz─â sunt laptele condensat, laptele praf, br├ónzeturile f─âcute din zer (urda, ricotta), br├ónza topit─â, laptele de vac─â. La polul opus sunt br├ónzeturile maturate ┼či fermentateÔÇŁ, spune Marilena.

image
Nutri┼úionistul Marilena Opri┼čanu explic─â diferen┼úele dintre toate tipurile de br├ónzeturi ┼či lactate de pe pia┼ú─â

Degresate sau integrale?

Persoanele aflate la diet─â cred c─â lactatele degresate sunt mult mai bune pentru siluet─â dec├ót cele cu un con┼úinut mare de gr─âsime. Ei bine, nu e neap─ârat adev─ârat. Procesul de extragere a gr─âsimii e unul chimic, care afecteaz─â calit─â┼úile produsului. ÔÇťMai bine m─ân├ónci lactate integrale ├«ntr-o cantitate mai mic─â, dec├ót din cele degresate. Laptele degresat con┼úine, ├«n realitate, mai mult─â lactoz─â dec├ót cel integral. M─âsura este cheia. Trebuie ┼čtiut c─â untul, sm├ónt├óna, ca┼čcavalul, br├ónza topit─â, consumate ├«n exces, cresc nivelul colesterolului ┼či implicit al riscului de boli cardiovasculareÔÇŁ, sus┼úine nutri┼úionistul.

Ce tip de lapte e mai bun

Dac─â este s─â facem un clasament, cel mai bun lapte este cel de capr─â. Urmeaz─â laptele de oaie, de bivoli┼ú─â ┼či abia la urm─â cel de vac─â. ÔÇ×Laptele de vac─â provenit de la anumite ferme con┼úine hormoni de cre┼čtere care pot determina apari┼úia bolilor cancerigene la omÔÇŁ, explic─â Marilena Opri┼čanu.

Chefirul, cel mai bun dintre iaurturi

Nu ┼čtii ce s─â alegi dintre chefir, sana, iaurt de b─âut sau lapte b─âtut? Nutri┼úionistul ├«┼úi recomand─â chefirul. Este singurul care con┼úine o bacterie ce nu poate fi modificat─â, nici nu este compatibil─â cu adaosurile de chimicale din celelalte tipuri de iaurturi. Chefirul nu con┼úine lapte praf, poten┼úiatori de gust ┼či agen┼úi de ├«ngro┼čare, cum au alte produse. Singurul aspect care influen┼úeaz─â gustul, de la o marc─â la alta de chefir, este timpul de fermentare.

Iaurtul simplu. Chiar dac─â pe etichet─â, la ingrediente, sunt trecute doar culturi lactice ┼či lapte, multe companii folosesc adaos de lapte praf ┼či poten┼úiatori de gust.

Iaurtul de fructe. Con┼úine zah─âr, arome ┼či coloran┼úi care nu aduc niciun plus organismului. Dec├ót plus de kilograme. Alege iaurturi simple, pe care le po┼úi combina acas─â cu fructe proaspete.

Iaurtul de băut. E la fel ca iaurtul simplu, doar cu un conţinut mai mare de apă.

Sana. Este mai gras─â dec├ót alte tipuri de iaurturi, dar are aceea┼či metod─â de fermentare.

Laptele b─âtut. Are alt tip de bacterie, ├«n rest prezint─â acelea┼či propriet─â┼úi nutri┼úionale ca ┼či restul iaurturilor.

Iaurtul grecesc. Este foarte gras ┼či poate ├«nlocui sm├ónt├óna. Din acest motiv, nu e genul de iaurt pe care s─â-l m─ân├ónci frecvent diminea┼úa, cu cereale.

Untul trebuie consumat cu mare aten┼úie ┼či modera┼úie deoarece con┼úine foarte mult─â gr─âsime (peste 70%).

  • Alege br├ónzeturile fermentate! ├Än br├ónzeturi se concentreaz─â cea mai mare parte din lipidele ┼či proteinele prezente ├«n lapte ├«n mod obi┼čnuit, ├«mpreun─â cu multe substan┼úe minerale precum calciu, fosfor, sodiu, etc. Cele mai s─ân─âtoase sunt br├ónzeturile fermentate ┼či maturate ÔÇô telemeaua, parmezanul, emmentalul etc. Le recuno┼čti dup─â g─âurelele din interior, atunci c├ónd le tai cu cu┼úitul. Sunt, ├«ns─â, foarte grase. ÔÇťCu c├ót se folose┼čte lapte mai proasp─ât, cu at├ót lactoza din compozi┼úie e mai agresiv─â la stomac. Dac─â lactatele sunt fermentate ├«n mod natural, riscul este mult redus. Br├ónza proasp─ât─â de vaci, ca┼čcavalul, mozzarella, br├ónza topit─â, urda sau ricotta au o cantitate mare de lactoz─â ┼či trebuie consumate cu modera┼úieÔÇŁ.
oana zavoranu jpg
adela popescu si radu valcan si au anulat planurile de vacanta 2 jpg
image png
foto mare profimedia 0691691838 copy jpg
cub radu stefan banica png
carla s dreams bobonete 2 PNG
image
adevarul.ro
image
adevarul.ro
calendar ortodox 2021 23 mai sf mihail marturisitorul png
1 mare foto epa efe 57690578 jpg
6 traian basescu prima iubita jpg jpeg
4 printul andrew profimedia 0652894124 jpg jpeg
ioan niculae jpeg
inceput de an scolar jpeg