Cele mai frecvente accidente ale verii. Cum acorzi primul ajutor ├«n caz de arsuri, insola╚Ťie, ├«nec

image
Dac─â pleci ├«n vacan╚Ť─â, pune-╚Ťi ├«n bagaj o mic─â trus─â de prim ajutorFoto: Shutterstock

Vara are accidentele ei ╚Öi multe se ├«nt├ómpl─â, din p─âcate, ├«n vacan╚Ť─â: fie te arzi de la soare, fie faci insola╚Ťie sau toxiinfec╚Ťie alimentar─â. Iat─â care sunt cele mai frecvente afec╚Ťiuni care apar ├«n sezonul cald, cum le previi, dar ╚Öi cum acorzi corect primul ajutor.

Canicula ╚Öi expunerea la soare ├«ntre orele 11 ╚Öi 18 le poate afecta grav pe persoanele vulnerabile (v├órstnici, bolnavi, copii mici). Primele semne ale insola╚Ťiei sunt: tulbur─âri de volbire, delir, grea╚Ť─â, v─ârs─âturi, durere de cap, pus rapid ╚Öi puternic, respira╚Ťie rapid─â ╚Öi superficial─â. ├Än acest caz, treci ├«ntr-un loc r─âcoros, ├«n pozi╚Ťie orizontal─â, cu picioarele u╚Öor ridicate, bea ap─â, pune comprese u╚Öor reci pe frunte, g├ót, m├óini ╚Öi picioare, strope╚Öte u╚Öor pielea cu ap─â la temperatura camerei. Bea c├ót mai multe lichide. Se consider─â c─â s-au consumat suficiente lichide atunci c├ónd urina redevine normal─â la culoare.

image
Canicula poate duce la st─âri de le╚Öin, la insola╚Ťie ╚Öi ╚Öoc termicFoto: Shutterstock

Accident vascular cerebral

Persoanele cu afec╚Ťiuni cardiace risc─â probleme mult mai grave, cum ar fi accidente vasculare cerebrale. Potrivit speciali╚Ötilor ISU, primele simptome sunt: respira╚Ťie rapid─â, posibil stare de incon╚Ötien╚Ť─â, temperatura corpului foarte mare, piele fierbinte, ro╚Öie ╚Öi uscat─â. ├Änt├órzierea acord─ârii primului ajutor poate fi fatal─â. Ce-i de f─âcut? ├Än primul r├ónd suni la 112. P├ón─â vine ambulan╚Ťa, du pacientul la umbr─â ╚Öi pune-l ├«n pozi┼úie lateral─â de siguran┼ú─â, pentru a nu exista riscul s─â se ├«nece cu propria vom─â. ÔÇ×Mut─â victima ├«ntr-un spa╚Ťiu r─âcoros, cu aer condi╚Ťionat, scoate-i hainele, introdu-o ├«ntr-o cad─â cu ap─â rece sau ud─â-i corpul cu c├órpe reci. Urm─âre╚Öte dac─â sunt probleme cu respira╚ŤiaÔÇŁ, recomand─â medicii, pe fiipregatit.ro.

Arsuri solare

Nu sta la plaj─â ├«n mijlocul zilei, c├ónd nivelul radia╚Ťiilor e ridicat, ╚Öi niciodat─â f─âr─â crem─â cu factor de protec╚Ťie. Chiar dac─â adie briza m─ârii, soarele te arde f─âr─â s─â-╚Ťi dai seama. Dac─â totu╚Öi te-ai ars, ca s─â nu-╚Ťi strici de tot vacan╚Ťa, ia m─âsuri din prima zi: f─â un du╚Ö r─âcoros, tamponeaz─â pielea cu prosopul (f─âr─â s─â o ╚Ötergi), aplic─â o crem─â foarte hidratant─â, iar a doua zi evit─â total expunerea la soare.

Înec

Medicul Viorica Nicolae te sf─âtuie┼čte s─â ridici capul victimei deasupra apei (cu m├óna ta f─âcut─â ÔÇ×gulerÔÇŁ la g├ótul ei) ┼či s─â-l men┼úii c├ót mai drept. Nu ┼čtii dac─â nu cumva a fost lovit de st├ónci ┼či i-a fost afectat─â coloana. La mal, dac─â respir─â, pune-l ├«n pozi┼úie lateral─â de siguran┼ú─â. Dac─â nu respir─â, se ├«ncep manevrele de resuscitare. ÔÇ×Deschide-i gura ┼či vezi dac─â se observ─â vreun corp str─âin. Apoi ├«ncepem compresiile toracice. Se fac 30 de compresii ┼či 2 ventila┼úii, alternativ, dac─â sunt doi salvatori. Dac─â e doar unul, se fac compresii toracice p├ón─â sose┼čte ajutor specializat. Compresiile se fac cu o frecven┼ú─â de 100 pe minut, astfel ├«nc├ót toracele s─â aib─â timp s─â revin─â la pozi┼úia ini┼úial─â. La copii, se ├«ncepe cu 5 ventila┼úii salvatoare, poi se fac 15 compresii toracice la 2 ventila┼úiiÔÇŁ, explic─â medicul. Oricum, nu te aventura s─â salvezi pe cineva aflat ├«n pericol de ├«nec dac─â tu ├«nsu┼úi nu e┼čti un bun ├«not─âtor.

Toxiinfecţia alimentară

Ri┼čti s─â te ├«mboln─âve┼čti mai u┼čor ├«n sezonul cald, c├ónd alimentele se altereaz─â mai u┼čor. Toxiinfec╚Ťia alimentar─â se manifest─â prin diaree, febr─â, dureri abdominale ┼či dureri de cap. Bea mai multe ceaiuri cu efect gastro-protector, antiseptic, antimicrobian, calmant, antiinflamator. Printre acestea, mu┼če┼úelul, g─âlbenelele, menta, roini┼úa, sun─âtoarea.

Înţepăturile de insecte

Spal─â zona afectat─â cu ap─â ┼či s─âpun, aplic─â apoi comprese cu ghea┼ú─â, pentru calmarea durerii. ├Än cazul ├«n┼úep─âturii de albin─â, ├«ndep─ârteaz─â imediat acul r─âmas ├«n piele, spal─â locul, aplic─â ghea┼ú─â ┼či, la sf├ór┼čit, un unguent pe baz─â de antibiotic.

Infecţiile urinare

Pot ap─ârea destul de frecvent la mare, din cauza costumului de baie ud pe care ├«l ╚Ťinem pe noi, a lenjeriei din material sintetic ├«n care transpir─âm, a deshidrat─ârii. Cum simpomele debutez─â brusc ┼či sunt extrem de nepl─âcute, e bine s─â ai mereu ├«n cas─â, sau ├«n bagajul de vacan╚Ť─â, un antibiotic natural, pe baz─â de uleiuri esen╚Ťiale ╚Öi un ceai cu efect diuretic.

297951208 827483831584833 7374864136629985305 n jpg
cub elena basescu png
cluj florin salam
298248582 369171575385020 439730657930127129 n jpg
majda si mihai png
baza tommy lee copy jpeg
eva zaharescu webp
samantha smith abuz sexual jpg
image
adevarul.ro
image
adevarul.ro
image
image
image
image
aine davis jfif
Valeric─â Chitic FOTO vrancea14
foto baza turista paris shutter jpg
ghee butter in glass jar with wooden spoon jpg
spania profimedia jpg