Fluctuațiile tensiunii arteriale, un pericol ascuns pentru creier. Ce arată studiile recente
Un studiu recent realizat de cercetătorii de la USC Leonard Davis School of Gerontology atrage atenția asupra unui risc adesea ignorat: nu doar hipertensiunea ridicată, ci și variațiile bruște ale tensiunii arteriale pot afecta grav creierul. Rezultatele, publicate în Journal of Alzheimer’s Disease, sugerează că aceste fluctuații pot conduce la pierderi de țesut cerebral și la semne timpurii de neurodegenerare, chiar și la persoanele în vârstă cu tensiune aparent normală.
Factor de risc pentru Alzheimer
Studiul a urmărit așa-numita „instabilitate dinamică a tensiunii arteriale”, adică schimbările de la o bătaie a inimii la alta. Cercetătorii au descoperit că aceste oscilații rapide sunt asociate cu micșorarea hipocampului și a cortexului entorhinal, zone-cheie pentru memorie și cogniție.
Profesorul Daniel Nation, autor principal al cercetării, explică: „Chiar și atunci când media tensiunii arteriale este normală, variațiile bruște pot stresa creierul și pot produce modificări similare celor din stadiile incipiente ale bolii Alzheimer”.
Până acum, majoritatea studiilor s-au concentrat pe valorile medii ale tensiunii arteriale. Însă cercetătorii au introdus două măsurători suplimentare:
- Average Real Variability (ARV) – măsoară variațiile sistolice de la o bătaie la alta.
- Arterial Stiffness Index (ASI) – indică rigiditatea arterelor în fața acestor fluctuații.
Aceste valori oferă o imagine mai completă a sănătății vasculare și a riscului de deteriorare cerebrală.
Cum s-a desfășurat studiul
105 adulți cu vârste între 55 și 89 de ani, fără afecțiuni neurologice majore, au fost monitorizați timp de șapte minute în timpul unui RMN, cu măsurători continue ale tensiunii. Rezultatele au arătat că participanții cu ARV și ASI ridicate prezentau:
- volume reduse ale hipocampului și cortexului entorhinal;
- niveluri crescute de neurofilament light (NfL), un biomarker al deteriorării celulelor nervoase.
Aceste corelații au rămas semnificative chiar și după ajustarea pentru vârstă, sex și media tensiunii arteriale.
Cercetătorii au observat că schimbările cerebrale erau mai pronunțate în emisfera stângă, posibil din cauza diferențelor anatomice ale vaselor de sânge sau a cerințelor energetice mai mari ale acestei regiuni.
Profesorul Trevor Lohman, coautor al studiului, subliniază: „Nu este suficient să ne concentrăm doar pe scăderea valorilor medii ale tensiunii. Stabilitatea tensiunii poate fi la fel de importantă pentru protejarea creierului”.
Cercetările viitoare vor analiza dacă medicația personalizată, exercițiile fizice regulate și reducerea stresului pot ajuta la menținerea unei tensiuni constante și la încetinirea procesului de îmbătrânire cerebrală.
Deși studiul este de tip transversal și nu demonstrează cauzalitatea, concluzia este clară: un flux sanguin stabil și sănătos poate fi cheia pentru menținerea unui creier sănătos pe termen lung.
„Rezultatele subliniază legătura strânsă dintre inimă și creier. Menținerea unei circulații constante poate proteja funcțiile cognitive și poate întârzia apariția bolilor neurodegenerative”, încheie Lohman.
