Iată cât de mult te îngraşă stresul!
Stresul e un rău în toate. Îţi slăbeşte imunitatea, dă peste cap digestia, afectează inima, ficatul, sistemul nervos, duce la căderea părului şi chiar la scăderea randamentului sexual. Pe lângă toate acestea, îngraşă. Medicul Camelia Ştefănescu ne explică legătura dintre stres şi kilogramele în plus.
Ştim cu toţii că, dacă vrei să slăbeşti, sau să-ţi menţii greutatea, trebuie să faci sport şi să ai grijă ce, cât şi când mănânci. Prea puţin luăm în calcul stresul, deşi el are un mare cuvânt de spus. „Principalul hormon de stres al organismului este cortizolul. E secretat de organele suprarenale, rolul său fiind acela de a creşte şi întreţine instinctul de supravieţuire, de «luptă sau fugă». Practic, îţi dă putere fizică şi energie atunci când te simţi în pericol. Care e legătura cu mâncarea? Poate ţi se pare amuzant, însă în acel timp creierul tău crede că a folosit calorii pentru a-ţi rezolva stresul. Adică ai fugit, te-ai luptat. Iar pentru a-ţi reface stocul de energie, trebuie să mănânci”, explică nutriţionistul Camelia Ştefănescu, medic Quantica 720 şi al Loturilor Olimpice de Canotaj feminin şi masculin ale României.
Lucrurile nu mai sunt valabile în societatea modernă. Noi ne stresăm stând pe scaun, la birou, nu ardem calorii, nu ar trebui să mâncăm în plus. Însă apetitul, nevoia de mâncare sunt dictate de la creier şi sunt greu de controlat.În mod normal, după ce starea de presiune sau pericolul au trecut, nivelul de cortizol ar trebuie să scadă. Dacă tu eşti sub stres continuu, efectul cortizolului asupra apetitului transformă excesul alimentar într-un obicei. „Mai mult decât atât, un nivel crescut al acestui hormon provoacă o secreţie suplimentară de insulină, ceea ce duce la scăderea glucozei din sânge. Din acel moment, începi să fii tentat să consumi alimente dulci şi grase. Adică, în loc de o salată sau de o banană, eşti tentat să alegi prăjituri sau fast-food, numite «alimente de confort». Mâncarea poate fi considerată o sursă de consolare, care să-ţi dea o stare de bine şi să atenueze efectele stresului. Însă alimentele grase şi dulci sunt, de fapt, principalele vinovate pentru kilogramele în plus”, spune specialistul pe site-ul quantica720.ro.Mâncatul compulsiv este, de asemenea, generat de stres. E o tulburare caracterizată prin consumul incontrolabil de mâncare, prin care bolnavul încearcă să facă faţă emoţiilor negative provocate de stres, de stima de sine scăzută, de singurătate şi depresie.
Spre ce alimente să te îndrepţi când vrei să mănânci
Dacă tot ai tendinţa să mănânci pe fond nervos, măcar orientează-te spre alimente-medicament, care influenţează producţia de serotonină şi controlează dispoziţia. Legumele cu frunze verzi combat oboseala şi tratează anxietatea şi depresia, graţie acidului folic care asigură buna funcţionare a nervilor şi muşchilor. În plus, conţin magneziu, iar studiile au arătat că un deficit de magneziu în organism duce şi la scăderea nivelului de serotonină. Avocado e cunoscut pentru puterea sa de a creşte nivelul de dopamină (neurotransmiţător de la nivelul sistemului nervos) şi endorfine (responsabile cu starea de bine).
Grăsimile bune pe care le conţine menţin sănătatea celulelor, scad colesterolul rău, ceea ce duce automat la o mai bună circulaţie a sângelui. Şi vitamina D pe care o conţin ouăle stimulează producţia de serotonină. Doctorii chiar recomandă consumul de ouă în sezonul rece pentru a preveni astenia indusă de vremea mohorâtă. Carnea de pui şi de curcan conţine triptofan, un aminoacid care creşte nivelul serotoninei, şi tirozină, un alt aminoacid care ajută organismul să facă mult mai bine faţă stresului.
