Jumătate dintre părinţii români îşi tratează copiii cu medicamente nepotrivite
Jumătate dintre părinţii români îşi tratează copiii cu medicamente nepotrivite vârstei lor pe motiv că nu există opţiuni în materie de analgezice şi antipiretice pentru categoria 7-12 ani, arată un studiu desfăşurat de Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF).
Studiul realizat de Ivox la solicitarea Societăţii Naţionale de Medicina Familiei arată că jumătate dintre părinţii români au dificultăţi în tratarea răcelii, gripei şi a durerilor la copii cu vârste între 7şi 12 ani pe motiv că nu exista opţiuni în materie de analgezice şi antipiretice special concepute pentru această categorie de vârstă.
Astfel, 20% dintre părinţi sunt nevoiţi să le administreze copiilor tratamente pentru o categorie mai mică de vârstă, iar 5% dintre părinţi sunt nevoiţi să îşi trateze copii cu medicamente pentru adulţi, arată studiul.
Cele mai frecvente probleme de sănătate în rândul copiilor de 7-12 ani sunt răceala şi gripa, arată studiul Ivox, care a avut drept scop investigarea principalelor dificultăţi cu care se confruntă părinţii în timpul episoadelor de boală ale copiilor.
Principalele temeri ale părinţilor, atunci când copilul se confruntă cu infecţii respiratorii, sunt episoadele de febră (52%) şi riscul de complicaţii, precum pneumonia (44%). Febra, deşi un răspuns natural al organismului la o infecţie, din cauza stării generale proaste, a lipsei apetenţei, determină îngrijorarea majoră a părinţilor şi trebuie combătută eficient cu un medicament administrat în doza corectă, se precizează în studiu.
Şapte din zece părinţi merg cu copilul la control la medicul de familie sau la medicul pediatru, în cazul în care acesta trece printr-un un episod de boală. Pe de altă parte, 17% dintre părinţi le administrează copiilor medicamente deja „testate”, care au funcţionat şi în alte episoade de boală şi doar un părinte din zece încearcă, pe cât posibil, să îşi lase copilul să depăşească episodul de boală, fără medicamente, preferând să îi administreze tratament, doar dacă boala pare să se înrăutăţească, mai arată studiul citat.
Risc de dozare inadecvată vârstei, în cazul copiilor mai mari
Atunci când vine vorba despre tratament, o proporţie majoritară de părinţi (94%) aleg medicamente doar la recomandarea medicului sau farmacistului, iar pentru 10% dintre aceştia, contează ca medicamentele respective să fie şi o marcă de încredere. Cea mai mare dificultate este însă alegerea unor analgezice şi antipiretice destinate copiilor mai mari, ţintite pe nevoile şi greutatea acestora. Aproximativ jumătate (45%) dintre părinţi susţin că nu există multe opţiuni legate de medicamentele analgezice şi antipiretice special destinate copiilor mari, peste 7 ani. Astfel, 20% dintre aceştia se văd nevoiţi să le administreze copiilor analgezice şi antipiretice pentru o categorie mai mică de vârstă. Dozarea corectă a medicamentului este însă extrem de importantă, susţin medicii.
„Într-adevăr, categoria copiilor peste 7 ani este mai specială, în sensul că ei nu mai sunt nici copii mici, dar nici adulţi. În plus, este o perioadă de creştere, în care nevoile se schimbă rapid. Din nefericire, copiii mari ajung să fie trataţi cu medicamente analgezice şi antipiretice pentru adulţi sau pentru o categorie de vârstă mai mică, nepotrivite pentru nevoile şi greutatea lor”, a declarat Dr. Ileana Efrim, medic de familie.
Medicul de familie adaugă că „preparatele gata dozate sunt mai sigure şi mai uşor de administrat inclusiv în cazul copiilor care îşi administrează singuri medicamentele – copii care rămân singuri acasă, care îşi iau tratamentul la şcoală, în tabără etc. – sau care stau cu bone, bunici. Preparatele gata dozate au avantajul că nu necesită ajustare permanentă şi se poate reconstitui administrarea pe o zi în caz de suspiciune că tratamentul a fost subdozat sau supradozat”.
Boala „strică” pofta de joacă
Episoadele de boală au un impact semnificativ asupra stării de spirit şi comportamentului în colectivitate al copiilor. Peste jumătate dintre aceştia (55%) nu mai au energie şi poftă de joacă, iar 32% dintre copii au o stare generală atât de proastă încât nu mai pot să desfăşoare nicio activitate. Pe lângă tratament antipiretic şi analgezic, părinţii încearcă să le aline suferinţa copiilor petrecând mai mult timp cu ei (58%), preparându-le felul de mâncare preferat (32%), iar 39% dintre părinţi îi încurajează să se odihnească mai mult atunci când sunt bolnavi.
„Este evident că un copil febril este un copil care suferă, deci nu îşi poate îndeplini activităţile de rutină. De aceea, combaterea febrei la timp şi cu dozele recomandate este un deziderat. Astfel, se reduce perioada de stare generală modificată şi readuce zâmbetul copilului. Febra prelungită, chiar şi la valori mici-moderate este o provocare pentru organismul copilului, deci ea nu trebuie prelungită inutil sau tratată suboptimal, cu doza sub cea recomandată. Este ideal ca un copil bolnav să se bucure de atenţie sporită din partea părinţilor săi, primul gest fiind administrarea unui preparat adaptat, sigur şi eficace de combatere a febrei şi hidratarea corespunzătoare. Antipireticele şi analgezicele trebuie să facă parte din minimul necesar de medicamente din casă/bagajul de vacanţă”, conchide medicul de familie Ileana Efrim.
Studiul „Care sunt temerile părinţilor cu privire la copiii lor” a fost realizat pe platforma Ivox, la comanda Societăţii Naţionale de Medicina Familie, pe un eşantion reprezentativ de 471 de părinţi cu copii între 7 şi 12 ai, din mediul urban, în perioada 11-18 iulie. Studiul are o marjă de eroare de -+3%.
