Mereu balonat? Iată care sunt principalele cauze!
Nu e de glumit cu balonarea, o problemă atât de frecventă despre care vorbim în şoaptă, cu ruşine. Pe lângă durerea abdominală şi disconfortul creat, această afecţiune îţi fură din energie, provoacă reflux gastroesofagian, greaţă, flatulenţă şi te face să te simţi incomod în public. Pentru a o preveni, e necesar să identifici cauza exactă.
Balonarea este cauzată, cel mai frecvent, de greşelile pe care le facem la masă: ce mâncăm, cum mâncăm, combinări nereuşite de alimente. Însă cauzele acestei afecţiuni sunt multiple. „Pot fi clasificate în cauze funcţionale, date de stilul de viaţă nepotrivit, şi cauze organice, date de o boală. Dintre cele funcţionale amintim mesele abundente, nocturne, înghiţirea de aer în timpul mâncatului, consumul excesiv de crudităţi şi de lactate fermentate, sedentarismul, fumatul (fumătorii înghit şi aer atunci când inspiră fumul). Poate apărea şi în urma consumului de antibiotice, antiinflamatoare, citostatice sau antisecretorii gastrice”, explică dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterolog. Dintre cauzele organice fac parte:
- Infecţia cu Helicobacter Pylori
- Boala celiacă sau intoleranţa la gluten
- Intoleranţa la lactoză sau fructoză
- Alergii alimentare (deficit de diaminoxidază sau intoleranţă la histamină)
- Megadolicocolon (colon lung; se asociază cu constipaţie)
- Boli inflamatorii intestinale
- Infecţii bacteriene sau virale intestinale
- Insuficienţă pancreatică
- Tumori ale tubului digestiv (stomac, intestin subţire sau colon)
- Colecistectomie
- Boli neurologice
- Diabet zaharat
Pentru a identifica adevărata cauză a balonării e nevoie în primul rând de o consultaţie la medicul gastroenterolog. “Se începe cu o anamneză prin care medicul încearcă să afle cât mai multe detalii legate de istoricul medical şi medicamentos, însemnând ce boli are sau a avut, ce medicamente a luat recent sau ia frecvent şi ce alte simptome se asociază cu balonarea. Ulterior, se evaluează pacientul fizic, pentru a exclude vreun semnal de alarmă (organe mărite în volum, formaţiuni tumorale abdominale palpabile, lichid intraabdominal etc.). După toate acestea se decide ce investigaţii sunt necesare în continuare. O primă investigaţie imagistică utilă e ecografia abdominală. Ea ne poate arăta dacă mărirea în volum a abdomenului provine de la excesul de aer din intestine, lichid intraabdominal sau altele. Se mai pot face şi analize de sânge”, aflăm de la dr. Adelina Popescu.
Primele măsuri pe care le poţi lua acasă
- Mănâncă puţin şi des, nu rar şi mult la o masă, căci acest lucru dă de furcă stomacului.
- Mănâncă încet şi mestecă bine alimentele.
- Nu vorbi şi nu te agita în timpul mesei, ca să nu înghiţi aer.
- Atenţie la combinarea alimentelor din farfurie! Fructele nu se consumă după masă, pe post de desert, şi nu se combină cu nimic deoarece rămân blocate cu alimente care se digeră mai greu şi vor fermenta. Limitează consumul de fasole, linte, năut, sau găteşte-le corect. Spre exemplu, în timpul fierberii, fasolea lasă în apă acei compuşi producători de gaze. E necesar să schimbi apa de 1-3 ori.
- Apelează la plante medicinale cu efect carminativ, antispastic, digestiv, precum menta, ghimbirul, chimenul, coriandrul, feniculul, pe care le poţi consuma sub formă de ceai, ulei esenţial sau ca atare, adăugate în diverse preparate. Mai poţi apela la cărbune activ, acesta având rolul de a sparge bulele de gaz şi de absorbţie a excesului de aer.
- Evită sedentarismul şi ieşi afară, la mişcare. Sportul ajută la tonifierea musculaturii abdominale, stimulând tranzitul intestinal.
