Mihaela Bilic dezvăluie ingredientul fără de care nu putem trăi! De ce alternăm dulcele cu săratul
Pofta de dulce după masă sau nevoia bruscă de ceva sărat nu sunt simple capricii alimentare. În spatele acestor impulsuri se află mecanisme diferite ale corpului și creierului, care funcționează după reguli distincte. Nutriționistul Mihaela Bilic explică de ce ajungem să alternăm gusturile și care este ingredientul vital fără de care viața nu ar fi posibilă.

De ce apare pofta de dulce după ceva sărat – și invers
Aproape toată lumea a trăit această experiență: după un desert simți nevoia de ceva sărat, iar după o masă sărată apare pofta de dulce. Acest „du-te-vino” al gusturilor nu este întâmplător și nici o slăbiciune a voinței.
Potrivit Mihaelei Bilic, această succesiune apare pentru că dulcele și săratul răspund unor nevoi complet diferite ale organismului, fiind cerute de zone distincte din corp.
Dulcele, recompensa creierului
Zahărul este asociat în principal cu plăcerea, confortul și starea de bine. Creierul reacționează rapid la dulce, pentru că acesta stimulează eliberarea de substanțe care liniștesc, relaxează și oferă o senzație temporară de satisfacție.
Totuși, din punct de vedere nutrițional, organismul nu are o nevoie reală de zahăr. Dulcele nu este esențial pentru supraviețuire, nu hrănește celulele și nu furnizează nutrienți vitali, ci doar energie rapidă, sub formă de calorii goale.
Cu alte cuvinte, zahărul este mai degrabă o recompensă emoțională decât o necesitate biologică.
Ingredientul fără de care nu putem trăi: sarea
Spre deosebire de zahăr, sarea este vitală pentru viață, a spus Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook. Specialista atenționează că fără sare, organismul nu ar putea funcționa corect, iar echilibrul hidric ar fi imposibil de menținut.
Sarea, împreună cu apa, este esențială pentru:
- menținerea apei în interiorul celulelor
- funcționarea sistemului nervos
- transmiterea impulsurilor nervoase
- echilibrul electrolitic
Fără acest duo – apă și sare – corpul s-ar deshidrata rapid, iar viața ar fi pusă în pericol. De aceea, organismul știe să ceară sare, spre deosebire de zahăr, pe care nu îl solicită în mod natural.
De ce ne place contrastul dulce–sărat
Alternarea gusturilor apare pentru că:
- corpul cere sare, pentru funcțiile de bază
- creierul cere dulce, pentru confort emoțional
Această dualitate creează senzația că nu suntem niciodată complet mulțumiți după o singură categorie de gust. De aici apare cercul dulce–sărat–dulce, care poate continua la nesfârșit.
Tradițiile culinare din întreaga lume confirmă acest echilibru: mesele se încheie adesea cu un desert, tocmai pentru a oferi creierului o mică recompensă după ce corpul a fost hrănit.
Când devine problema reală
Dificultățile apar atunci când dulcele nu mai este o completare, ci devine un mecanism constant de reglare emoțională. Zahărul, dar și produsele pe bază de făină albă, ajung să fie folosite ca un „anestezic” pentru:
- stres
- anxietate
- oboseală
- tristețe
- nemulțumire
În acest punct, nu mai mâncăm pentru foame, ci pentru a calma emoții negative.
Corpul vrea să supraviețuiască, creierul vrea confort
Mesajul este simplu: corpul caută supraviețuirea, creierul caută starea de bine. Între aceste două nevoi apare lupta care ne împinge spre gusturi contrastante.
Un desert ocazional este perfect normal. Excesul apare atunci când recompensele devin regulă, nu excepție. Echilibrul alimentar începe atunci când înțelegem ce ne cere cu adevărat organismul și ce vine din dorința de confort emoțional.
































