Propolisul, inamicul bolilor infecţioase
Cunoscut drept cel mai puternic medicament antiinfecţios, propolisul poate distruge zeci de bacterii, virusuri şi ciuperci parazite. Iată efectele acestei arme naturale de luptă împotriva a nu mai puţin de 200 de boli şi cum putem obţine chiar acasă tratamente pe bază de propolis.
Tinctura
Acest remediu îl putem prepara şi noi, acasă. Punem într-un borcan 15 linguri rase de propolis, peste care adăugăm două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 90 de grade. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat două săptămâni, timp în care se agită zilnic, după care se filtrează. Tinctura rezultată va fi pusă în sticluţe mici, închise la culoare. Se administrează din acest remediu câte 50 de picături, puse pe puţină pâine uscată sau în miere, de patru ori pe zi. Atenţie! Tinctura de propolis nu se ia diluată în apă, deoarece anumite substanţe din compoziţia sa se întăresc în contact cu apa, devenind insolubile şi trec prin organism fără efect. De asemenea, nu se ia nici simplă, deoarece în contact cu saliva se va produce acelaşi efect. Ameliorează bolile respiratorii, elimină simptomele colitei, tratează astenia de primăvară, previne hipertensiunea şi tulburările de ritm cardiac.
Propolisul brut
În această formă, propolisul are acţiune locală, fiind recomandat în infecţii la nivelul gurii, în faringite şi în amigdalite. Astfel, luaţi o bucăţică de propolis de mărimea unei alune şi suge-ţi-o ca pe o bomboană. Dezavantajul acestei metode constă în faptul că propolisul nu are o acţiune amplă, asupra întregului organism, ci doar locală. Un alt inconvenient este că propolisul aderă foarte puternic pe dantură, necesitând apoi o spălare îndelungată şi repetată.
Unguentul de propolis se foloseşte extern, în cazul arsurilor, pentru vindecarea contuziilor şi a rănilor uşoare, contra eczemelor (mai ales a celor uscate). Într-o ceşcuţă (50 ml) de untură încinsă pe foc foarte mic se pun trei linguri de tinctură de propolis şi o bucăţică de ceară de mărimea unei alune, după care se amestecă încontinuu timp de 10 minute. Se ia de pe foc untura, după care se amestecă în continuare până când se întăreşte. Preparatul se păstrează la frigider.
Apa de propolis
Chiar dacă în contact cu apa propolisul devine insolubil şi-şi pierde cea mai mare parte din calităţi, are efecte terapeutice în anumite cazuri. Se prepară o soluţie din cinci linguriţe (aprox. 25 ml) de tinctură de propolis la un pahar de apă (200 ml), care are efecte excelente în combaterea stomatitelor şi a cariei dentare (se fac clătiri atente ale gurii după fiecare spălare pe dinţi), precum şi în tratarea unor afecţiuni genitale la femei.
Mierea propolizată. Acest produs este recomandat în special copiilor, pentru întărirea sistemului imunitar, pentru combaterea infecţiilor respiratorii şi intestinale, conform www.csid.ro. Se obţine prin combinarea unei linguriţe de tinctură de propolis cu 3 linguriţe de miere. Se va administra jumătate de lingură de 3 ori pe zi.
Cum se obţine şi unde găsim propolisul
Propolisul este un „cocteil” de substanţe vindecătoare, adunat din mugurii şi de pe scoarţa plopilor, a mestecenilor, a castanilor, a sălciilor, a frasinilor, a aninilor şi ale unor specii de pomi fructiferi. Există două metode prin care apicultorii recoltează acest medicament: răzuindu-l direct de pe pereţii stupului de albine sau pentru o mai mare eficienţă, construind un colector special, ce preia progresiv producţia albinelor, care astfel sunt stimulate să culeagă cantităţi tot mai mari de propolis. Propolisul se găseşte uşor la apicultori, fie brut, sub forma unor bulgăraşi maronii, fie lichid, ca tinctură alcoolizată.
