Se poate trăi fără puls
O inimă transplantabilă este un „bun" tot mai rar, deoarece trebuie să provină de la o persoană sănătoasă şi, totodată, decedată. Pe de altă parte, chiar şi atunci când inima e disponibilă, corpul pacienţilor riscă să o respingă. Din acest motiv, cercetătorii au muncit şi au reuşit să realizeze o inimă artificială. Ea pompează sânge, dar pacientul nu are puls.
La prima vedere, realizarea unei inimi artificiale nu ar fi mare lucru. Inima nu este altceva decât o pompă.
Şi atunci de ce, mai ales că medicii au luat în calcul această posibilitate încă de acum aproape 60 de ani, nu avem implementată o astfel de procedură la scară largă?
Motivul este evident: inima nu cunoaşte pauză. Este un organ ce lucrează permanent, zi şi noapte, cu 35 de milioane de bătăi pe an, fără clipă de repaus.
Inima artificială nu pompează sângele ritmic, ca aceea umană, ci îl împinge constant în vene. Din acest motiv, nu se simte vreun puls
Ori până acum realizarea unei inimi din plastic şi metal care să bată neîntrerupt mai mult de 18 luni s-a dovedit imposibilă.
După mai multe încercări şi experimente, cercerătorii au ajuns la concluzia că, pentru a putea trăi cu o inimă artificială, aceasta nu trebuie neapărat să imite întocmai tiparele celei naturale.
De aceea, cel mai nou tip de inimă artificială nu imită decât într-o mică măsură muşchiul cardiac: în loc să pompeze ritmic sânge prin corp, dispozitivul funcţionează fluent, asemenea unei instalaţii cu freon, împingând constant sângele prin vene, într-un flux continuu.
Aşa se face că, după 500 de milioane de ani de evoluţie în care organismul uman a fost obişnuit cu o mişcare „cadenţată" a sângelui, s-ar putea ca pulsul să nu fie neapărat necesar pentru viaţă.
Conceptul s-a transformat în realitate şi doi oameni au primit cordul artificial. Iniţial, acesta a fost implantat pentru le ajuta inima să pompeze sângele, însă cu timpul inima lor adevărată a cedat, iar ei se simţeau în continuare excelent.
HeartMate II, aşa cum a fost numit dispozitivul, preluase întreaga activitate. Inima artificială funcţionează cu flux continuu, sursa de alimentare fiind o baterie nu mai mare decât o casetă video, pe care pacientul o poate purta într-un fel de toc, la subraţ.
Singura ciudăţenie, în acest caz, este că pacientul nu are puls.
În momentul de faţă, aparatele HeartMate II cu flux continuu se află deja în piepturile a peste 11.000 de persoane din toată lumea, asistându-le inimile şi chiar reparând ţesuturile în cazul inimilor care au suferit preinfarcte.
Totuşi, cazuri precum cele două menţionate mai sus sunt rare.
Ştiinţă & Tehnică spune:
Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în fiecare an, la nivel global, 17 milioane de oameni mor din cauza afecţiunilor cardiovasculare.
România se află pe locul trei în lume în privinţa deceselor cauzate de aceste boli.
O soluţie pentru diminuarea acestei rate îngrijorătoare o reprezintă transplanturile de cord, însă, comparativ cu necesităţile, inimile disponibile sunt de mii de ori mai puţine.
Citeşte mai multe detalii în noul număr al revistei Ştiinţă & Tehnică pe care o găsiţi luna aceasta la chioşcuri
