Spune-mi ce mănânci să-ţi spun cum trăieşti/ Cartoful, un izvor de beneficii
Cartoful, o plantă erbacee anuală , este rudă apropiată cu vânăta, cu ardeiul iute şi cu tomatele. Planta este o sursă de hrană pentru populaţiile din ţările Americii de Sud, de mai bine de 7000 de ani, care cultivau şi consumau de atunci cartoful, după cum precizează unele studii arheologice.
În timp, cartoful s-a dovedit a fi o legumă adaptabilă la vitregiile mediului înconjurător şi s-a răspândit cu repeziciune şi în ţările Europei încă din Evul Mediu. La scurt timp, planta a fost adoptată de tot mai multe ţări de pe glob.
Acum, cartoful este a patra sursă de hrană pe glob, după grâu,după orez şi după porumb. Totuşi, până la începutul secolului al XIX-lea, în paralel cu răspândirea legumei, s-au vehiculat şi unele prejudecăţi care se refereau la aşa-zisele proprietăţi malefice ale acestui aliment: în unele ţări cartofii erau blamaţi pe motiv că nu au fost menţionaţi în Biblie; mai târziu, în multe ţări, oamenii ezitau să-i consume, deoarece circula o superstiţie care a trezit reticenţe în rândul consumatorilor de cartofi: se spunea că leguma răspândea epidemiile de ciumă. Decenii la rândul, cercetătorii au pledat pentru nevinovăţia cartofului, pentru că leguma nu avea nici o proprietate malefică.
După alte decenii de discuţii pro şi contra, cartoful a devenit o sursă de hrană care a alungat foametea în zeci de ţări de pe mapamond. Cercetătorii obiectivi susţin că este şi meritul farmacistului francez Antoine Augustin Parmentier care a contribuit la îmbunătăţirea gustului cartofului, prin metode moderne. De atunci, din jurul anului 1770, leguma s-a impus în rândul consumatorilor.
Totuşi, unii nutriţioniştii au continuat să incrimineze proprietăţile curative ale cartofului, iar derivatele din cartofi (chipsurile, cartofii prăjiţi, fulgii de cartofi etc.), spun ei, stimulează apariţia multor boli printre care: bolile de inimă, diabetul, obezitatea şi cancerul. În acelaşi timp, cartofii, ca şi pâinea sunt eliminaţi din cele mai multe regimuri de slăbit sau din regimuri alimentare cu efect terapeutic. În marile laboratoare ale lumii, în ultimele decenii, cercetătorii sunt preocupaţi de efectele cartofului "medicament"asupra sănătăţii.
"Virtuţile medicinale ale cartofului sunt atestate de multă vreme. Câte boli există pe lume, atâtea remedii oferă cartoful, spune o vorbă din popor. Pentru uz medicinal, cartofii se prepară sub formă de suc, fierţi în coajă sau copţi, sub formă terci din cartofi cruzi şi de făină de cartofi. Preparatele din cartofi combat aciditatea gastrică, ulcerele gastrice şi duodenale, iritaţiile interne, stimulează memoria şi revigorează întregul organism. De asemenea, decoctul de cartofi fierţi în coajă are proprietăţi remineralizante şi alcalinizante", precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.
Iată ce merite are cartoful:
Ţine în frâu durerile
Bea suc de cartofi cruzi (câte zece linguriţe amestecat cu apă sau cu supă), de preferinţă dimineaţa, pe stomacul gol. Leacul "taie" vigoarea multor boli: are efect antiseptic şi diuretic, combate durerile artritei, ţine în frâu efectul substanţelor toxice ingerate, fiind un remediu pentru îmbătrânirea prematură.
Stimulează memoria
Pentru a funcţiona bine, creierul are nevoie de "stimulente": o cantitate apreciabilă de glucoză, de aportul de oxigen, de contribuţia complexului vitaminic B, de acizii graşi Omega 3 şi de aminoacizi. Cartofii împlinesc aceste condiţii, iar consumul cartofilor este un izvor de beneficii de acest fel: carbohidraţii din compoziţia legumei creşte nivelul glucozei din sânge, îndepărtează oboseala mentală şi redă organismului energia de care are nevoie. Prin aportul de fier, cartoful asigură oxigenarea ţesuturilor, iar zincul şi fosforul, substanţe prezente în compoziţiasa stimulează activitatea craniană.
Revigorează inima
Pentru o inimă sănătoasă şi puternică, dar şi pentru buna funcţionare a organelor interne, cercetătorii încurajează consumul cartofului în meniul obişnuit. Leguma este un izvor de vitamine (A, C, K şi complexul B), de săruri minerale diverse (calciu, magneziu, fosfor, fier, mangan, potasiu, cupru), de protide, lipide şi de acizi- malic şi citric, în special.
În bolile cardiovasculare se recomandă câte o cură cu suc de cartofi (de două ori pe an): se consumă câte un pahar de 200 ml, de două-trei ori pe zi. Cura durează 45 de zile şi se recomandă, mai ales, pentru prevenirea puseurilor de hipertensiune arteriala, a arteritei obliterante şi a cardiopatiei diabetice. În cazul tulburarilor de ritm cardiac, se recomandă şi consumul de trei-patru ori pe săptămână al cartofilor fierţi în coajă; aportul lor de potasiu şi de magneziu previne aritmia cardiacă şi tahicardia.
Cartofii alungă viermii intestinali
Dacă aveţi probleme cu paraziţii intestinali, cartofii fierţi sunt medicamentul ideal. La cină, savuraţi o salată de cartofi fierţi, asezonată cu puţin ulei de nucă, un remediu plăcut la gust şi eficient contra viermilor intestinali. Tratamentul poate fi urmat vreme de patru-cinci seri la rând.
Îmblânzeşte crizele de reumatism
Vitaminele şi sărurile minerale (calciul, magneziul şi potasiul), prezente în compoziţia cartofului sunt de mare ajutor reumaticilor. În acest caz, se consumă apa în care au fiert cartofii, care calmează durerile bolnavului. Seara, se bea câte o cană de apă rămasă după fierberea cartofilor, până la ameliorarea simptomelor.
Pansament gastric
Carbohidraţi din compoziţia cartofului, criticaţi şi interzişi în curele de slăbire, au şi multe calităţi. Aceste substanţe facilitează digestia, când se consumă porţii rezonabile de cartofi- fierţi sau copţi. În acest caz, pasta de cartofi este un pansament gastric avantajos, se digeră uşor şi, în plus, acest meniu este foarte săţios.
În afecţiunile digestive, amidonul din cartofi este un minunat antiinflamator; în boala ulceroasă, se recomandă câte trei felii de cartofi crud sau 100 ml de suc de cartofi, amestecat cu o linguriţă de miere. Leacul se administrează cu 30 de minute înaintea meselor principale.
Cartofii ne ajută să slăbim
Cartofii ne pot ajuta să slăbim, dar cu două condiţii: să fie consimaţi cu coajă şi fără adaosuri de grăsimi (ulei, unt, smântână, slănină etc.). O porţie de cartofi copţi, consumaţi cu tot cu coajă, împreună cu o salată de varză, asigură necesarul de fibre alimentare pentru toată ziua, înlătură senzaţia de foame şi stimulează eliminarea reziduurilor din organism. Cartofii nu îngraşă; dimpotrivă, consumul lor ajută în regimurile de reglare ponderală. Cartofii îngraşă însă, când se consumă în asociere cu uleiul în care sunt prăjiţi, cu carnea grasă cu care sunt preparaţi sau cu aditivii cu care se asezonează.
Reţeta săptămânii
Salată tonică de cartofi
Timp de preparare: 40 de minuteCalorii: 145 /100
Ingrediente: 500 g cartofi roşii (ca să nu se fărâme la fiert), o cutie mică de sardine în ulei, 50 g iaurt, 3 căţei de usturoi, miezul de la o salată verde, ½ de lămâie, 20 măsline.
Preparare: Se fierb cartofii în coajă, se curăţă şi se lasă să se răcorească. Între timp, se prepară sosul: în iaurt se încorporează usturoiul pisat, măslinele, uleiul de măsline, salata verde tăiată fideluţă. Cartofii se taie în rondele subţiri şi se încorporează în vasul cu sos. Se netezeşte suprafaţa salatei, iar deasupra se pun sardinele cu cozile spre mijlocul farfuriei şi cu partea lată spre margini. La mijloc, se pun măslinele şi câteva felii de lămâie.
