Spune-mi ce mănânci şi-ţi spun cum trăieşti! Hrană diversificată la orice vârstă
La orice vârstă, hrana diversificată este esenţială pentru menţinerea stării de sănătate. Pentru a fi siguri că nu dăm greş, hrana cotidiană trebuie să conţină alimente bogate în vitaminele A, C şi E, care ajută la neutralizarea radicalilor liberi, înlocuind delicatesele, pline de calorii, de grăsimi şi de carbohidraţi.
„La orice vârstă sunt recomandate mesele regulate, cu un aport caloric moderat, care să nu încurajeze apariţia bolilor", precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie. „Copilul începe să-şi formeze obiceiuri alimentare, după împlinirea vârstei de un an, când mama poate să-l hrănească cu alimente lichide. De asemenea, adolescentul, adultul, vârstnicul au nevoie de hrana specifică etapei de viaţă pe care o parcurge".
Dieta diversificată a copilului
În hrana bebeluşului, orice aliment nou se introduce când acesta este sănătos. În acelaşi timp, alimentele noi se introduc progresiv, câte unul pe săptămână. Necesarul zilnic de lapte praf, de exemplu, este de 400-500 ml. Până la vârsta de trei ani, mama poate să introducă în alimentaţia copilului un ou întreg, la două-trei zile şi câte 30-40 de grame de carne de peşte, de pasăre sau de viţel. Când copilul refuză un aliment important, mama trebuie să-l introducă în meniu sub altă formă. Conţinutul caloric al alimentelor trebuie să fie corespunzător vârstei copilului. În acest mod, mama evită creşterea anormală în greutate a bebeluşului.
Dieta diversificată a adolescentului
Pâinea integrală, cerealele, fasolea, mazărea şi fructele sunt surse importante de nutrienţi pentru adolescenţi. Mamele trebuie să ştie că necesarul de fier, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, creşte între 11 şi 18 ani. Acest mineral poate fi procurat din carne de pui şi de peşte, deoarece se absoarbe mai uşor decât din alte surse. În acelaşi timp, consumul fructelor, bogate în vitamina C, asigură absorbţia rapidă a fierului.
În mod cert, dezvoltarea armonioasă a adolescentului este condiţionată de o hrană bogată în vitamine, minerale şi în fibre. Nutriţioniştii recomandă ca 30 la sută din calorii să provină din grăsimi nesaturate, procurate din surse vegetale şi doar 10 la sută să fie selectate din grăsimi saturate (animale).
Preferinţele lui la această vârstă se îndreaptă spre dulciuri şi spre alimente de tip fast-food, alimente care stimulează instalarea obezităţii şi a diabetului. Hrana adolescentului trebuie să conţină carne slabă de peşte, de pui (fără piele), fructe, salate de legume, produse lactate şi puţine grăsimi.
În schimb, mierea, un aliment foarte sănătos, poate fi consumată ca alternativă la preparatele din comerţ. Alimentele bogate în fibre şi nutrienţi, cum ar fi fructele, legumele şi cerealele sunt vitale pentru sănătatea adolescentului.
Cum accelerăm metabolismul?
Metabolismul, rezervorul nostru de energie, încetineşte după vârsta de 25 de ani. Cu puţine excepţii (vârsta şi moştenirea genetică), stă în puterea noastră să modificăm factorii care influenţează creşterea metabolismului. Specialiştii ne recomandă să urmăm câţiva paşi foarte importanţi pentru accelerarea metabolismului.
Să nu renunţăm la micul dejun! La prima masă a zilei este bine să consumăm proteine, procurate din lapte, soia, brânză sau din iaurt. Trebuie să mâncăm puţin şi des. Porţiile mici şi dese, echilibrate în conţinut, menţin permanent metabolismul la cota maximă.
Între mese nu trebuie să lăsăm un interval prea mare; în acest caz, metabolismul încetineşte pentru a conserva energia. Consumaţi alimente bogate în fibre care stimulează arderea caloriilor: fructe, legume, cereale integrale. Peştele, datorită conţinutului de acizi graşi omega 3, are proprietatea de a accelera metabolismul.
Şi consumul unor condimente, precum ardeiul iute, hreanul, ridichea neagră, ghimbirul şi muştarul are acelaşi efect, de stimulare a ratei metabolismului. Cafeaua ajută şi ea la arderea caloriilor, dar trebuie consumată cu măsură: 1-2 ceşti pe zi.
În compensaţie, specialiştii ne recomandă să bem câteva ceşti de ceai verde sau roşu, care oferă organismului mai multe beneficii decât cafeaua: intensifică metabolismul. Şi, nu în cele din urmă, faceţi exerciţii fizice, cu greutăţi moderate, pentru masa musculară.
Dieta la 30 de ani combate stresul profesional
La această vârstă, stresul profesional ocupă locul doi în topul problemelor de sănătate profesională în Uniunea Europeană. Munca intensă, termenele limită foarte drastice sunt factori care cauzează stresul profesional. Există alimente care ne ajută să facem faţă acestei provocări şi să ne îmbunătăţim starea de spirit.
Ţelina este un remediu care scade tensiunea arterială şi concentraţia de hormoni ai stresului. Câteva felii de ţelină, consumate înainte de culcare, echivalează cu un somnifer foarte bun. Castraveţii au efect calmant asupra sângelui şi ficatului. O porţie de orez brun, care conţine carbohidraţi cu absorbţie lentă, ne oferă o energie susţinută şi contribuie la apariţia serotoninei, un hormon responsabil cu o stare de mulţumire. Varza este o altă sursă de vitamine antioxidante: A, C , E (care alungă stresul), de beta-caroten şi de seleniu.
Viitoarele mămici trebuie să consume alimente care să le asigure necesarul de fier: ficat, carne de pui, ouă, peşte gras, nuci, stafide, drojdie, migdale, fasole, legume cu frunze verzi. Nutriţioniştii spun că putem asigura porţia cotidiană de fier consumând două gălbenuşuri de ou sau miezul de la 10 nuci. Paloarea tegumentului, oboseala şi căderea părului sunt semnale clare care anunţă un deficit de fier în organism.
Frumuseţea şi sănătatea pielii este o altă preocupare pentru această categorie de vârstă. Vitaminele A, E, B5 şi seleniul asigură elasticitatea şi sănătatea pielii. Principalele surse din care procurăm „vitaminele frumuseţii" sunt: uleiurile vegetale, legumele verzi, nucile, ficatul, carnea de pasăre şi gălbenuşul de ou.
La 40 de ani, dieta pentru retenţie de apă
Hrana la această vârstă are în vedere selectarea alimentelor după anumite criterii: să întârzie îmbătrânirea, să combată apariţia timpurie a ridurilor şi retenţia de apă în organism. Este important aportul vitaminei E, un excelent antioxidat, care hidratează pielea, regenerează celulele şi o protejează faţă de acţiunea nocivă a radiaţiilor solare.
Uleiurile vegetale, legumele verzi, lactatele, ficatul sunt cele mai importante surse din care o putem procura. Alte vitamine - B5(acidul pantotenic) şi F - le putem procura din aceleaşi alimente: cereale integrale, nuci, lăptişor de matcă, uleiuri crude. Nu trebuie să neglijăm aportul zincului, un tonic antivârstă.
Ca surse din regnul vegetal putem aminti: lintea, fulgii de ovăz, ceapa, spanacul, germenii de grâu, perele, bananele, smochinele. La această vârstă, arderile se fac mai greu în organism, muşchii sunt slăbiţi, iar sedentarismul este un rival statornic.
Vitamina H sau biotina este un tonic al musculaturii şi pielii, uşor de procurat, din alimente precum: drojdia de bere, nucile, germenii de grâu şi ficatul. Retenţia apei în organism poate fi rezolvată cu ajutorul ceaiurilor (coada-şoricelului, soc, mătase de porumb), dar şi a legumelor (dovleac, dovlecel, salată, ceapă).
La 50 de ani, dieta pentru oase şi memorie
Dieta pentru sănătatea oaselor, care să combată osteoporoza trebuie să conţină calciu, vitaminele D şi K, magneziu şi bioflavonoide. Sursele de calciu se găsesc în lactate cu un conţinut mic de grăsimi, în nuci şi în sardine cu oase. Vitamina D se procură din ouă şi din peşte gras, iar vitamina K se găseşte în spanac, varză şi broccoli. Bioflavonoizii şi vitamina C se obţin din citrice, coacăze şi afine. Sursele de magneziu se procură consumând tofu, migdale şi caju.
La această vârstă, hrana trebuie să conţină alimente care să protejeze creierul şi să prevină apariţia bolii Alzheimer. Cercetătorii britanici au descoperit că dietele sărace în carbohidraţi pot provoca pierderi de memorie, pentru că înfometează creierul. Carbohidraţii precum mierea, cerealele integrale, legumele şi fructele sunt cea mai bună alegere, deoarece au un conţinut redus în grăsimi, sunt bogate în fibre, vitamine şi în minerale.
După 50 de ani, hrană pentru sănătatea inimii
Acum este necesară o alimentaţie săracă în calorii, care să protejeze inima şi arterele. Hrana trebuie să fie variată şi echilibrată. Fibrele procurate din crudităţi dau senzaţia de saţietate, iar consumul de legume verzi şi fructe favorizează tranzitul intestinal. Kiwi şi bananele conţin vitamina C şi luteină, protectori dovediţi ai inimii.
Acelaşi rol îl are şi broccoli, în timp ce prazul trebuie consumat pentru sănăptatea arterelor. Dieta specifică acestei vârste trebuie să mai conţină carne de peşte şi de pasăre, iaurt degresat, ceaiuri de talpa gâştii, de păducel şi de coada-şoricelului.
