Știţi câte alimente aruncăm zilnic? Iată cum putem opri risipa alimentară
Date şocante ies la iveală din rapoartele autorităţilor de pe întreg mapamondul. Oamenii risipesc din ce în ce mai multe alimente, în timp ce o pare parte a populaţiei suferă de foame. Statisticile arată că 1 din 3 alimente este aruncat în timp ce 1 din 7 oameni nu are ce mânca. Spcialiştii spun că această risipă ar putea fi oprită sau măcar diminuată dacă am lua câteva măsuri simple şi la îndemână.
Risipa alimentară este o reală problemă în Uniunea Europeană, unde sunt irosite anual aproximativ 88 milioane de tone de alimente, în jur de 20% din totalul alimentelor produse. Statisticile arată că în România se aruncă peste 10% din mâncarea cumpărată. La nivel mondial sunt aruncate anual 1,3 miliarde de tone de alimente, reprezentând o treime din cantitatea totală destinată consumului uman. Se arată în statisticile publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Dacă vorbim despre ţara noastră, trebuie precizat că un român aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de kilograme de alimente. Şi asta în condiţiile în care peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice.
Din cantitatea totală de alimente aruncate, 24% este mâncare gătită, 22% – fructe, 21% – legume, 20% – produse de panificație, 11% – produse lactate și 1% – carne. Risipim aproape cât media europeană, deși avem venituri mult mai mici și cheltuim cam 40% din ele pe mâncare se arată în datele furnizate de INSP.
Cine aruncă cele mai multe alimente
Studiile citate de INSP arată că tocmai cei care au cele mai mari câştiguri fac și cea mai mare risipă. Iar cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare. În acelaşi timp, un copil din doi (46%), cu vârsta de până la 6 ani, se află în risc de sărăcie şi excluziune socială. Mai mult, 15% din populaţie este obeză, iar o treime supraponderală, conform unos statistici ale foodwaste.ro. Rapoartele mai arată că cea mai mare parte a banilor câştigaţi se regăsesc în mâncare. Având în vedere că peste 10% din alimente ajunge la gunoi şi banii daţi pe această mâncare sunt irosiţi. Conform unui studiu realizat de Ministerul Agriculturii, cei care risipesc hrană mai mult de 10% se aprovizionează preponderent din supermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum magazine mici, piaţa agroalimentară sau de la ţară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, proporția fiind, în medie, de 11,9%.
Tinerii cu studii superioare sunt cei mai „risipitori”
Potrivit rapoartelor citate de INSP, pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creşterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 de lei (aproximativ 330 de euro), iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 de euro, n.r.).
De asemenea, absolvenţii de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Astfel, dacă s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieşi că are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, are studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.
Câtă mâncare aruncăm la gunoi
Din punct de vedere al cantităţii aruncate, din document rezultă că, săptămânal, o gospodărie de trei membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă şi 2 kilograme.
De ce aruncăm mâncarea
Un studiu realizat de Infocons relevă faptul că 26% din alimente se aruncă din cauza faptului că acestea se degradează prea repede. Un procent de 21% din alimente se aruncă pentru că se estimează eronat cantitatea ce se consumă la o masă. Mulţi români sunt tentaţi să facă cumpărături în exces, fiind tentaţi de reclamele atractive. 14 % din mâncarea cumpărată în acest mod este aruncată.
Tot statisticile Infocons citate de INSP arată că alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt: mâncărurile gătite (25%), pâinea/produse de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).
Dincolo de aspectele sociale şi morale, risipa se traduce şi în efecte negative considerabile asupra mediului: pierderi şi risipă de resurse de apă, sol şi energie, emisii de gaze cu efect de seră şi aport la schimbările climatice, poluare (apa, aer, sol) cu fertilizatori, pesticide şi metan rezultat din descompunerea alimentelor care sfârşesc la groapa de gunoi.
Pe ce loc se află România în topul ţărilor risipitoare
Ţara noastră se află pe locul al nouălea în topul ţărilor din Europa care risipesc cea mai mare cantitate de mâncare. Pe primul loc se află Regatul Unit al Marii Britanii, iar pe ultimul, Suedia. Iată ce cantitae de hrană risipesşte fiecare ţară în parte.
În prezent, se estimează că în Marea Britanie s-ar fi putut evita 60% din risipa alimentară anuală. Deși acțiuni de combatere au dus la o reducere de 1,6 milioane de tone în producția anuală de deșeuri alimentare, în comparație cu 2007, rezultatele nu sunt încurajatoare. Studiile arată că deșeurile alimentare pot crește cu 1,1 milioane de tone până în 2025, dacă intervențiile nu continuă.
Cercetările în domeniu arată că deșeurile alimentare sunt generate în principal de retaileri, care joacă un rol esențial între producători și consumatori. În plus, prin promoțiile din magazine consumatorii sunt atrași să cumpere mai multă hrană decât au cu adevărat nevoie, fapt ce duce la crearea unei mari cantități de deșeuri alimentare casnice. Viziunea ministrului agriculturii din Germania, Christian Schmidt, este ca produsele alimentare să dețină ambalaje inteligente, care să-i informeze pe consumatori atunci când nu mai sunt comestibile, cum ar fi un microcip într-un pahar de iaurt ar putea decide dacă este consumabil încă.
Inițiatorul original este Task Force Circular Economy in Food, ce cuprinde un număr mare de companii, instituții de cercetare, organizații ale societății civile și organisme guvernamentale sub aceeași umbrelă. Acestea vizează reducerea deșeurilor de alimente în Țările de Jos la jumătate în anul 2030, față de cifra din 2015. Ministerul agriculturii, naturii și calității alimentelor din Olanda va oferi șapte milioane de euro în următorii patru ani pentru a susține acest obiectiv, prin investiții în inovare, cercetare, monitorizare și educație.
Potrivit unui raport al Agenției Franceze pentru Mediu și Energie (ADEME), pagubele ajung în acest caz la 16 miliarde de euro pe an. Impactul negativ asupra mediului este de asemenea șocant. În Franța, deșeurile alimentare emit 15,3 milioane de tone de CO2, ceea ce reprezintă 3% din emisiile totale de CO2 ale țării. În anul 2017, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis supermarketurilor să arunce sau să distrugă produsele alimentare nevândute. Astfel, îi forțează să doneze alimentele care se apropie de expirare organizațiilor de caritate și băncilor alimentare.
Parlamentul lucrează la o legislație ce limitează amploarea deșeurilor, urmând și alte țări din UE, în timp ce Senatul polonez derulează un proiect de lege privind combaterea deșeurilor alimentare. În acest context, se pune întrebarea dacă reglementările propuse vor permite reducerea acestui fenomen negativ. În plus, în Polonia există numeroase inițiative locale care combat deșeurile alimentare. Cele mai cunoscute sunt cele 32 de bănci alimentare.
În 2013 Ministerul Mediului a început să lucreze la un plan național de prevenire a deșeurilor alimentare, în colaborare cu Piața Last Minute, colaborator în gestionarea deșeurilor alimentare. Planul urmărește rezolvarea problemei deșeurilor alimentare de la aprovizionare până la consumul final. Pentru moment, nu se vor urmări și risipa alimentară de origine animală.
Site-ul web „Yo No Desperdicio” și aplicația mobilă, lansate în noiembrie 2015 și februarie 2016, încearcă să prezinte o alternativă la această problemă masivă. „Yo Nu Desperdicio” este un instrument de partajare, similar cu platformele care facilitează schimbul de călătorii sau schimburile de apartamente.
Doi antreprenori din Bruxelles au analizat această problemă în țara lor și au venit cu o idee inovatoare: Market Happy Hours, creat de Ludovic Libert și Aurélien Marino, pentru a înțelege mai bine ciclul de viață al produselor alimentare din supermarketuri, logistica din spatele prelucrării și manipulării, precum și ideile de îmbunătățire a pieței Happy Hours. „Dorința noastră a fost de a testa logistica de distribuție pentru a descoperi constrângeri pe care nu le-am fi detectat altfel. Am constatat că afacerea noastră operațională pare solidă, deși avem încă mult de lucru. La sfârșitul săptămânii, am adunat aproximativ 500 kg de mâncare din care am vândut aproximativ jumătate. Celelalte 250 kg au fost acordate refugiaților.”- Ludovic Libert
Asta înseamnă aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare aruncată în fiecare an. România a implementat legea împotriva risipei alimentare, însă este ineficientă, pentru că are norme care „ating” marile lanțuri comerciale, unde risipa alimentară este prea mică în comparație cu cea a gospodăriilor. Prin comparație, în retail se produce 7% din risipa alimentară, în timp ce în gospodării, 49%. Alte 37 de procente se pierd în industria alimentară, 5% în alimentația publică și doar 2% în sectorul agricol. De 9 la 1 februarie 2019 a intrat în vigoare legea privind diminuarea risipei alimentare. Potrivit actului normativ, agenții economici vor trebui să fie mai responsabili, în vederea diminuării risipei alimentare, prin măsuri precum vânzarea la preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei de valabilitate.
Agenția Națională pentru Alimentație din Suedia, în colaborare cu Agenția pentru Protecția Mediului și cea pentru Agricultură, a elaborat planul de acțiune „Mai mult pentru a face mai mult”, în vederea reducerii deșeurilor alimentare, mai exact o tonă pe zi, pe tot parcursul lanțului alimentar, de la fermieri la consumatorii finali. Planul de acțiune face parte din comisia guvernului suedez adresată autorităților cu privire la reducerea pierderilor alimentare. Misiunea se extinde pe o perioadă de trei ani, începând din 2017, cu luare de decizii în 2019.
Putem totuşi face ceva pentru a reduce risipa alimentară. Specialiştii ne dau câteva sfaturi care pot ajuta la economisirea banilor şi protejarea mediului.
1. Planificaţi-vă cumpărăturile
Planificaţi-vă meniul timp de o săptămână. Verificaţi ingredientele din frigider şi dulapuri, apoi scrieţi o listă de cumpărături doar pentru ingredientele de care aveţi nevoie.
2. Verificaţi datele de pe ambalaj
Este important să cunoaşteţi sensul termenelor de valabilitate. „A se consuma de preferinţă înainte de” indică data până la care se preconizează că produsul alimentar îşi păstrează calitatea. Însă potrivit INSP, alimentul se poate consuma în siguranţă după data menţionată cu condiţia ca instrucţiunile de depozitare să fie respectate şi ambalajul să nu fie deteriorat. Însă ar putea să înceapă să îşi piardă gustul şi textura.
„A se consuma până la” indică data până când alimentele pot fi consumate în siguranţă. Nu utilizaţi aceste alimente după data de expirare. Datele „A se consuma până la „ apar pe alimentele perisabile cum ar fi peşte proaspăt, carnea proaspătă tocată, etc. Urmaţi intrucţiunile de păstrare cum ar fi „păstraţi la frigider „ sau „păstraţi la 2-4 grade C”. În caz contrar mâncarea se va strica mai repede şi puteşi risca otrăvirea alimentelor. Este bine de ştiut că prin îngheţarea hranei la domiciului imediat după cumpărare puteţi să-i extindeţi viaţa până dincolo de „A se consuma până la”, în condiţiile în care este îngheţată corespunzător.
Păstraţi produsele alimentare în conformitate cu instrucţiunile de pe ambalaj.
3 Luaţi în considerare bugetul
Produsele alimentare irosite înseamnă bani irosiţi. Chiar dacă sunt ieftine sau la ofertă, este bine să nu suplimentaţi lista de cumpărături dacă acest lucru nu este necesar.
4 Păstraţiu un frigider sănătos
Verificaţi garniturile şi temperatura frigiderului. Alimentele trebuie păstrate între 1 şi 5 grade Celsius pentru o prospeţime maximă.
5. Ordonarea alimentelor
Când cumpăraţi produse alimentare noi de la magazin aranjaţi toate alimentele mai vechi în dulapuri sau în frigider, în partea din faţă.
6. Porţii mici
Se servesc cantităţi mici de mâncare. Se înţelege că se poate cere încă o porţie după ce s-a terminat mâncarea din farfurie.
7. Uatilizaţi resturile
În loc de aruncarea resturilor la coşul de gunoi, acestea pot fi folosite pentru prânzuri în ziua următoare sau să fie îngheţate pentru o altă ocazie.
8. Îngheţare
Daqcă mâncaţi deodată doar o cantitate mică de pâine, puteţi să o congelaţi şi să luaţi din aceasta doar câteva felii cu câteva ore înainte de a avea nevoie de ea. De asemenea, este bine să aveţi în congelator şi alimente fierte.
9. Întoarceţi alimentele în grădină
Risipa unor alimente este inevitabilă, aşa că de ce să nucreaţi un coş de compost ca îngrăşământ pentru grădina de legume?
Citeşte şi:
