Sucurile fără zahăr, mai periculoase pentru ficat decât cele cu zahăr. Ce arată noile cercetări internaționale
Băuturile carbogazoase cu „zero zahăr” nu sunt deloc o alternativă sigură pentru sănătate. Un studiu amplu, prezentat la Congresul European de Gastroenterologie, arată că sucurile dietetice pot afecta ficatul chiar mai grav decât cele care conțin zahăr. Cercetătorii au descoperit că o singură doză de băutură carbogazoasă dietetică pe zi poate crește cu până la 60% riscul de steatoză hepatică metabolică (MASLD) — cunoscută popular drept „ficat gras”.
O boală care afectează una din trei persoane
Afecțiunea denumită medical MASLD (Metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease) se dezvoltă atunci când grăsimea se acumulează în ficat fără a exista un consum semnificativ de alcool. Boala, inițial silențioasă, poate progresa în timp către fibroză, ciroză sau chiar cancer hepatic.
În ultimii 30 de ani, numărul cazurilor a crescut alarmant la nivel mondial. În prezent, aproximativ 30% din populația globului are semne de steatoză hepatică, iar în Europa prevalența este de aproape 28%, potrivit Asociației Europene pentru Studiul Ficatului (EASL).
În România, cercetările bazate pe elastografie arată că una din cinci persoane adulte fără boli hepatice diagnosticate prezintă deja acumulare de grăsime în ficat — o cifră care reflectă direct impactul alimentației moderne bogate în produse ultraprocesate.
Băuturile dietetice cresc riscul de ficat gras
Cercetarea recentă, realizată de o echipă de la Universitatea Soochow din China, a analizat datele a 123.788 de participanți din cadrul bazei britanice UK Biobank. Toți au fost monitorizați timp de peste zece ani.
Rezultatele au fost surprinzătoare: consumul zilnic a unei singure doze de băutură carbogazoasă dietetică a fost asociat cu o creștere de 60% a riscului de MASLD. În cazul băuturilor cu zahăr, riscul a fost cu 50% mai mare comparativ cu persoanele care nu consumau deloc sucuri.
Mai mult, cercetătorii au constatat o creștere a mortalității prin boli hepatice în rândul consumatorilor de băuturi dietetice — o asociere care nu a fost observată în grupul celor care consumau sucuri obișnuite.
„Băuturile îndulcite cu zahăr duc la creșteri rapide ale glicemiei și ale insulinei, favorizează creșterea în greutate și ridică nivelul acidului uric — toți factori care contribuie la depunerea de grăsime în ficat”, explică dr. Lihe Liu, coordonatorul studiului.
„În schimb, băuturile dietetice modifică microbiomul intestinal, afectează senzația de sațietate și mențin pofta de dulce. Chiar și fără calorii, pot stimula secreția de insulină și pot încuraja comportamente alimentare care duc, indirect, la acumularea de grăsime hepatică,” a adăugat cercetătoarea.
O capcană metabolică
Mai mulți specialiști în gastroenterologie au atras atenția că îndulcitorii artificiali nu sunt lipsiți de efecte biologice. Aceștia pot perturba semnalele naturale de foame și sațietate, determinând organismul să „creadă” că urmează un aport energetic. Rezultatul: dereglarea metabolismului glucozei și menținerea dependenței de gustul dulce.
Potrivit dr. Sajid Jalil, profesor asociat la Universitatea Stanford, designul acestui studiu îi conferă o valoare științifică semnificativă. „Numărul mare de participanți, durata îndelungată de urmărire și metodele valide de diagnostic oferă un nivel ridicat de încredere în rezultate”, a subliniat acesta.
Totuși, alți experți, precum dr. Matthew Kappus (Universitatea Duke), recomandă prudență în interpretare. „Chiar dacă legătura pare logică, nu putem exclude influența altor factori de stil de viață. Persoanele care aleg sucuri dietetice pot avea alte obiceiuri care afectează ficatul”, a explicat medicul american.
Care este cea mai bună alegere
Concluzia cercetătorilor este una clară: nici băuturile cu zahăr, nici cele fără zahăr nu sunt sigure pentru ficat. Înlocuirea lor cu apă a redus riscul de steatoză hepatică cu 12–15% în rândul participanților.
„Apa rămâne cea mai bună opțiune pentru hidratare. Nu influențează metabolismul, nu perturbă apetitul și ajută la menținerea funcției hepatice”, a declarat dr. A. Sidney Barritt IV, director al departamentului de hepatologie de la Universitatea din Carolina de Nord.
Echipa de la Soochow intenționează să continue cercetările prin studii genetice și analize pe termen lung, pentru a înțelege mai bine cum interacționează îndulcitorii artificiali cu microbiomul intestinal și metabolismul hepatic.
„Descoperirile noastre contestă ideea că băuturile dietetice sunt inofensive. Fie că vorbim despre zahăr sau despre îndulcitori artificiali, ambele tipuri de produse pot dăuna grav sănătății ficatului”. a conchis dr. Liu.
