Superalimentul care te va vindeca de orice problemă digestivă. De ce este atât de sănătos și cum se prepară acasă
Într-o lume în care alimentația sănătoasă a devenit tot mai importantă, există un superaliment care iese în evidență datorită beneficiilor sale extraordinare pentru digestie și imunitate: kefirul. Originar din Munții Caucaz, kefirul nu este doar un lapte fermentat la modă, ci o băutură tradițională cu o istorie îndelungată și cu efecte uimitoare asupra sănătății.
Ce este kefirul?
Kefirul se obține prin adăugarea unor culturi de bacterii și drojdii în lapte de vacă, capră sau oaie. În timpul procesului de fermentație, microorganismele consumă lactoza și o transformă în acid lactic, conferindu-i gustul acrișor, ușor efervescent și textura fluidă.
Culturile folosite, numite „grăunțe” de kefir, seamănă cu niște buchețele de conopidă și conțin un amestec complex de bacterii lactice, drojdii și o substanță polizaharidică numită kefiran. Acestea nu conțin gluten și pot fermenta atât lapte animal, cât și lapte vegetal sau chiar sucuri dulci. Totuși, kefirul din lapte rămâne cel mai nutritiv, fiind bogat în proteine, calciu, magneziu și potasiu.
Numele provine din cuvântul turcesc „keyif”, care descrie starea de bine resimțită după consum.
Kefirul vs. iaurtul – care e diferența?
Deși ambele sunt produse lactate fermentate, kefirul și iaurtul se obțin prin culturi diferite.
· Iaurtul este realizat cu doar două tulpini bacteriene (Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus), ceea ce duce la o textură mai groasă.
· Kefirul conține un amestec mult mai divers – uneori peste 50 de tulpini de bacterii și drojdii – rezultând o băutură mai subțire, ușor acidulată și extrem de bogată în probiotice.
Diferența nutrițională majoră este la nivelul probioticelor: kefirul poate conține de 3–10 ori mai multe bacterii benefice decât iaurtul, ajungând la 25–30 de miliarde de unități formatoare de colonii (CFU) per porție. În plus, are mai puțină lactoză și zahăr, fiind adesea mai ușor de digerat.
Beneficiile consumului de kefir
✅ Îmbunătățește digestia și echilibrul microbiomului
Probioticele din kefir ajută la ameliorarea constipației, reduc balonarea și susțin absorbția nutrienților. Persoanele cu intoleranță la lactoză îl tolerează mai bine, datorită enzimelor care descompun lactoza.
Întărește sistemul imunitar
Kefiranul și bacteriile benefice inhibă microorganismele patogene precum E.coli și Salmonella. Consumul regulat sprijină protecția antimicrobiană și poate reduce inflamația.
Susține sănătatea oaselor și metabolismul
Kefirul este bogat în calciu, magneziu și vitamina K2 – combinația perfectă pentru prevenirea osteoporozei. Totodată, studiile arată că poate contribui la reducerea colesterolului și la reglarea glicemiei.
Aduce un plus de energie și vitalitate
Pe lângă probiotice, kefirul furnizează proteine de calitate, fosfor, potasiu și vitamine din complexul B, având efecte antioxidante și antiinflamatoare.
Cum se consumă kefirul
Kefirul poate fi băut simplu, dar se potrivește și în numeroase rețete:
· adăugat în smoothie-uri cu fructe și semințe;
· folosit ca bază pentru sosuri de salată;
· ca marinadă pentru carne, care devine mai fragedă;
· înlocuitor pentru laptele bătut în clătite, brioșe sau checuri, pentru un gust acrișor și o textură pufoasă.
Cum se prepară kefirul acasă
Prepararea kefirului este surprinzător de simplă și nu necesită echipamente speciale:
1. Pune 1–2 linguri de grăunțe de kefir într-un borcan de sticlă curată.
2. Adaugă 500 ml de lapte (de vacă, capră sau oaie, preferabil integral).
3. Acoperă borcanul cu un tifon sau un capac lăsat lejer, pentru a permite fermentației să respire.
4. Lasă-l la temperatura camerei, 24–48 de ore, în funcție de cât de acrișor și dens dorești să fie.
5. Strecoară băutura printr-o sită fină – lichidul obținut este kefirul, iar grăunțele pot fi refolosite.
Kefirul obținut se păstrează la frigider și se consumă în 2–3 zile.
