Sistemul antirachetă care va fi amplasat în România este foarte fragil
Însă o reevaluare realizată de fostul consilier ştiinţific al Pentagonului, Theodore A. Postol, care în prezent lucrează la Massachusetts Institute of Technology (MIT), şi George N. Lewis, de la Universitatea Cornell, arată că: 1. doar una-două din 10 rachete au fost interceptate, deci rata succesului este de fapt de 10-20% 2. majoritatea rachetelor au fost deviate de la cursul lor şi nu distruse, aşa că scutul va funcţiona în cazul unei rachete normale, dar o bombă nucleară riscă să poată fi detonată
"Sistemul este foarte fragil şi subţire şi va intercepta ameninţările doar accidental, dacă o va face", a declarat Postol.
Agenţia pentru Apărarea Balistică, subordonată Pentagonului, susţine rezultatele testărilor oficiale ale sistemului SM-3, afirmând că analizele lui Theodore Postol şi George Lewis sunt total eronate. Casa Albă a refuzat să comenteze criticile referitoare la eficienţa sistemului SM-3.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat la 4 februarie 2010 amplasarea pe teritoriul României a unor interceptoare de rachetă de tip Standard Missile 3 (SM-3), în cadrul sistemului american de apărare antibalistică.
Cum funcţionează scutul
Sistemul de detecţie e compus dintr-o reţea de 21 de sateliţi, care au rolul de a monitoriza teritoriul presupus inamic, de a detecta din timp orice rachetă inamică şi de a-i stabili posibila traiectorie. Sistemul de localizare urmăreşte traiectoria rachetelor şi stabileşte coordonatele. Datele de la sateliţi şi radare sunt transmise la un centru de comandă, care rimite coordonatele rachetei inamice către sistemul de distrugere.
Despre problema scutului din România:
Anunţul oficial al lui Traian Băsescu
Implicaţiile politice şi tactice
Secretarul general NATO: "Rachetele iraniene Shahab-3 pot ajunge în România"
