Artistul uitat al Argeșului. Povestea „pictorului țăran” care a avut o carieră controversată: „A fost îndrăgostit de...”

În Salonul Vilei cu clopoței (Muzeul Nicolae Minovici – n.r.), vizitatorii pot admira cea mai impresionantă lucrare a colecției: o natură moartă cu flori de câmp, realizată de Ion Marinescu-Vâlsan (n. 1866, Argeș – d. 1935, București). Muzeul notează pe pagina de Facebook că spectatorul trebuie să privească atent tabloul de mari dimensiuni, pentru a observa cum florile delicate prind contur pe fundalul negru care domină compoziția.

Născut în satul Mălureni în 1865, Ion Marinescu (așa cum era cunoscut la început) s-a pregătit pentru o carieră de învățător, absolvind o școală normală. După câțiva ani de predare, și-a descoperit talentul artistic și s-a înscris la Școala de Belle Arte din București. Ulterior, a călătorit pentru studii la Munchen, Paris, Veneția și Florența.

„Pictorul țăran” și începuturile promițătoare

La debut, artistul a atras atenția cronicarului B. Brănișteanu, care l-a numit „pictor țăran”, apreciindu-i legătura cu tradițiile și peisajele rurale. Ziaristul nota vizita sa în Mălureni:

„Fiu de moșnean, Marinescu nu-și dezice originea de loc... Și-a păstrat costumul, și-a păstrat obiceiurile... E harnic fără de măsură. Am vizitat atelierul său—un atelier național. Într-o casă cu aspect țărănesc, două odăi mici. În fața casei, un fel de cerdac lung. Casa joasă și cu ferestre mici. În curte verdeață. Într-una din odăi un pat țărănesc, acoperit cu o pătură, iar rezemate de pereți, băgate sub pat și sub mese,— sute și sute de tablouri”, relatează historia.ro.

În anii ’20, reputația lui Marinescu-Vâlsan a fost afectată de un scandal: pictorul a fost suspectat că ar fi falsificat lucrări semnate de artiști precum Nicolae Grigorescu sau Sava Henția. În urma anchetei s-a stabilit că negustorul Grigore Platon cumpărase sute de tablouri de la artist la prețuri modice și le-a vândut mai departe cu semnături false. Marinescu-Vâlsan a fost achitat, iar Platon a primit 2 ani de închisoare pentru escrocherie și abuz de încredere.

Confuzia cu alți mari pictori

Pictorul argeșean a imitat o perioadă stilul lui Ion Andreescu, ceea ce a dus la atribuiri greșite. Un caz celebru este cel al colecționarului Krikor Zambaccian, care a cumpărat în 1938 patru pânze considerate opere ale lui Andreescu, dar care s-au dovedit a fi semnate de Marinescu-Vâlsan.

Fiul său, care și-a semnat lucrările doar cu numele de familie, a reluat temele și stilul tatălui, dar fără aceeași măiestrie. Această suprapunere a dus la confuzii și la scăderea valorii operei bătrânului artist.

La moartea sa, în 1935, poeta Claudia Millian îl descria astfel:

„Marinescu-Vâlsan a fost un rustic și ca viață și ca artă. Strâns legat de pământul lui natal, îndrăgostit de frumusețea Argeșului și a peisagiului cu coline înflorite, unde a trăit, el a întrebuințat paleta, pentru desfătarea lui și a naturii în care trăia. Arta lui autodidactă, pornită numai dintr-un sentiment de alianță cu natura, n-a cunoscut nici rafinarea penelului, nici a liniei. El a întruchipat simplu, cu emoția iubitorului de pământ, chipuri și colturi, din pământul în care s-a pomenit”.