Ce s-a descoperit la deschiderea mormântului lui Ștefan cel Mare. Motivul pentru care a fost îngropat fără sicriu

Despre înmormântarea lui Ştefan cel Mare nu s-a păstrat nicio relatare. Nici cronicarii și nici istoricii consacrați nu spun nimic despre momentul înhumării marelui domnitor. În ciuda rangului de domnitor, dar și a prețuirii de care s-a bucurat în timpul vieții, Ștefan cel Mare nu a avut parte de o înmormântare pe măsură. Domnitorul a fost înhumat modest, fără sicriu. Aceste lucruri au fost descoperite două secole mai târziu, atunci când a avut loc prima deshumare a lui Ștefan cel Mare.

De ce nu a fost înmormântat Ștefan cel Mare în sicriu

În ciuda rangului de domnitor, dar și a prețuirii de care s-a bucurat în timpul vieții, Ștefan cel Mare nu a avut parte de o înmormântare pe măsură. Istoricii vremii au scris că în ultimii ani ai vieții, voievodul nostru ar fi renunțat la veșmântul domnesc pentru a îmbrăca haina călugărească, luând numele de Simion. În realitate, Ștefan cel Mare a fost înhumat modest, fără sicriu, fiind învelit doar într-o mantie domnească.

Trupul lui a fost așezat pe 13 drugi de fier, în timp ce capul era sprijinit pe câteva cărămizi. Istoricii spun că acest ritual ține mai degrabă de cel al cinului călugăresc decât de cel al credincioșilor de rând.

Ce s-a descoperit la deschiderea mormântului

De fapt, obiceiul decapitării voievozilor după moartea lor naturală s-a păstrat până mai târziu. Este posibil ca această „tradiţie” să-şi aibă originea înainte de creştinism, ceea ce ar explica şocantul ritual.

Ciudat este faptul că şi voievodul moldovean Alexandru a fost descoperit înmormântat la fel ca Ştefan cel Mare, adică fără sicriu, cu trupul aşezat pe un grilaj de fier asemănător şi cu capul sprijinit pe un zid de cărămizi.

Două deshumări la distanță de un secol

Aceste lucruri au fost descoperite două secole mai târziu, atunci când a avut loc prima deshumare a lui Ștefan cel Mare. Deschiderea mormântului a avut loc în februarie 1758, din porunca mitropolitului Iacov Putneanul al Sucevei.

După încă un secol, mai exact în noiembrie 1856, la stăruința egumenului de Putna, Artimon Bortnik, o comisie oficială a autorităților austriece din Bucovina ocupată, au fost deschise mai multe morminte „aflătoare în Biserica Mănăstirii Putna… aparținând domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare și membrilor familiei sale”.

Ce au spus unii cercetători despre Ștefan cel Mare 

În legătură cu modul în care a fost înmormântat Domnitorul Moldovei, unii cercetători (Silviu Dragomir, spre exemplu) au emis ipoteza că acesta ar fi fost călugărit înainte de moarte, iar cele 13 bare de metal ar simboliza pe cei 12 Apostoli şi pe Maica Domnului. Alţii (scriitorul Vasile Andru, de pildă) susţin că, în perioada copilăriei, Ştefan cel Mare ar fi dus viaţă isihastă în Athos, după cum spun unii pustnici bătrâni din Sfântul Munte.