Ce să nu faci niciodată de Sfântul Andrei. Vei atrage ghinionul dacă nu respecți aceste tradiții

Biserica îl prăznuiește anual, pe data de 30 noimebrie, pe Sfântul Apostol Andrei. Este unul dintre cei mai importanți sfinți și o zi specială pentru cei și cele care-i poartă numele. Și cum poporul român stă destul de bine la capitolul tradiții și superstiții, nici sărbătoarea Sfântului Andrei nu trece fără a fi practicate multe dintre ele. 

Românii sunt extrem de atenți să nu se abată de la vreo regulă impusă de această sărbătoare. Mai jos vă vom prezenta câteva dintre cele mai cunoscute tradiții și superstiții cu ocazia sărbătorii Sfântului Andrei. 

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei 

Încă din bătrâni în credința populară s-au înrădăcinat nenumărate obiceiuri și tradiții care au legătură cu această zi și pe care mulți credincioși le respectă. 

„Tradiţia spune spune că fetele măsoară de Sfântul Andrei nouă ceşcuţe pline cu apă, iar apoi le toarnă într-o strachină care se pune apoi sub o icoană. A doua zi dimineaţa, apa din strachină se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă. Dacă mai rămâne apă pe fundul ei, atunci fetele vor avea noroc şi se vor mărita", a spus Maria Pop, localnică din Bihor, pentru Adevărul.

În timpul acestei sărbători românii nu au voie să se piaptene sau să coase. De asemenea, nu se dau bani împrumut sau alte bunuri. 

„De sfântul Andrei nu se piaptănă şi nu se coase şi de asemenea se ia o creangă verde de măr şi se pune în apă, iar dacă înfloreşte până la sfântul Vasile e semn că anul viitor va fi roditor. În această zi se fierbe şi se împarte grâu, ca să fie recolta bună, şi de asemenea se serbează prin post negru pentru îndeplinirea unei dorinţe.

De Sfântul Andrei nu se dă împrumut ori în dar căci vei păgubi. În unele sate, copiii taie mlădiţe din pomii roditori (meri, peri, cireşi, vişini, pruni etc.) şi le pun în apă, la căldură, pentru a înmuguri până la Sf. Vasile, când fac din ele sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile", a mai explicat Maria Pop.