Ce semnifică Mărțișorul și pe ce parte trebuie prins

Anual, pe 1 martie, românii celebrează Mărțișorul, un simbol al primăverii. Alcătuit dintr-un fir roși și alb, acesta a avut o semnificație deosebită dintotdeuna, și este purtat cu mândrie de toți românii, începând cu 1 martie. Totuși, există o confuzie pe care o fac foarte multe persoane: parte pe care se prinde mărțișorul.

Pe ce parte se prinde, de fapt, Mărțisorul

De cele mai multe ori, mărțișorul se poartă la vedere, pe haine, în zona pieptului, pe partea stângă, în dreptul inimii, ca simbol al îndeplinirii tuturor dorințelor la început de primăvară. 

De asemenea, șnurul mărțișorului se poartă și la încheietura mâinii, sub forma unei brățări. 

„Scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet. Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească”, spunea George Coşbuc.

Care este semnificația Mărțișorului

Mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc, belșug, sănătate și fericire, purtat atât de adulți, cât și de copii. Perioada mărțișorului începe de la 1 martie, reprezentând începutul Anului Nou, și mai cu seamă anul nou agrar, fiind marcat printr-o serie de ritualuri, explică etnograful Claudia Balaș.

Mărțișorul, sărbătorit pe 1 martie, provine din tradițiile tracice. La vechii traci, 1 martie reprezenta începutul anului, iar luna era dedicată zeului Marsyas Silen, patron al fertilității și vegetației, de unde și numele „Mărțișor”.

Arheologii atestă existența simbolului și în epoca epipaleolitică, acum circa 8.000 de ani, la Schela Cladovei, când au fost descoperite pietre de râu cu urme de vopsea albă și roșie, „ceea ce sugerează că simbolismul complementar al acestei perechi de culori era cunoscut şi folosit cu intenţie încă din acele vremuri”, precizează etnograful Claudia Balaș, potrivit Adevărul. 

Culorile roșu și alb, din care este confecționată ața mărțișorului, au următoarele semnificații: 

„Şnurul mărţişorului este confecţionat din două fire, unul de culoare roşie şi celălalt de culoare albă. În trecut firele erau de lână. Culoarea roşie, dată de foc, de sânge, de soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb, culoarea albă era specifică înţelepciunii bărbatului. Şnurul bicolor al mărţişorului semnifică schimbul de forţe vitale care dau naştere viului, necurmatul ciclu al naturii. Este simbolul generării şi regenerării perpetue”, mai dezvăluie etnograful.

Ce semnifică bănuțul atașat pe șnur 

„Banul alb este simbolul Soarelui primăverii, pe care toate popoarele lumii şi-l închipuie alb, cu cai albi, cu haine albe, cu arme albe, pentru că albul este biruitor. Mărţişorul se lega ori înainte de răsărirea soarelui, sau mai bine deopotrivă cu acesta, şi scopul lui este să aduci o jertfă Soarelui, purtându-i cu tine chipul, cam cu acelaşi rost cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Christos în sân. Printr-asta te faci prieten cu Soarele, ţi-l faci binevoitor şi-ți dă ce-i stă în putinţă”, scria George Coșbuc.