China vrea să modifice vremea. Ce se știe despre proiectul care ar trebui să aducă mai multe ploi. Unii critică inițiativa. „E jenant”
China construiește un sistem care să schimbe vremea, mai exact să aducă ploaie în regiunile nordice și vestice. Proiectul este cunoscut sub denumirea de „Tianhe”, ce se traduce prin „Râul Ceresc” și este menit să creeze precipitații deasupra Platoului Tibetan, redirecționând o parte din umiditate spre zonele afectate de secetă.
„Râul Ceresc” reprezintă un un efort masiv de transfer de apă către nordul și estul Chinei, zone extrem de populate și cu deficit de apă. Această tehnologie este discutabilă din punct de vedere științific, însă experții susțin că proiectul dezvăluie modul în care guvernul chinez privește natura.
China vrea să aducă ploi în zonele secetoase
China folosește însămânțarea norilor pentru a produce precipitații în vederea acumulării stratului de zăpadă, pentru a atenua secetele, pentru a reduce impactul grindinei și pentru a crea ceruri curate de nori și poluare pentru evenimentele oficiale - așa cum a făcut-o cel mai faimos în timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008 , au declarat experții pentru Live Science.
„Există un impuls de a controla și de a privi mediul înconjurător ca pe o mașinărie sau o infrastructură care poate fi controlată”, a declarat Emily Yeh , profesoară de geografie la Universitatea din Colorado, în Boulder, pentru sursa citată.
Cum funcționează
Cu toate acestea, însămânțarea norilor nu poate crea ploaie dintr-un cer gol. În schimb, aceasta determină norii existenți să genereze precipitații mai eficient prin injectarea de particule într-un nor. Picăturile de apă se adună apoi în jurul acestor particule, iar apa cade în cele din urmă sub formă de ploaie sau zăpadă.
Clorura de sodiu, adică sarea, este de obicei utilizată pentru însămânțarea higroscopică pentru a atrage picăturile de apă. Mai există o modalitate, anume însămânțarea glaciogenică, metoda care profită de apa din norii reci și introduce iodură de argint, substanță care are o structură similară cu gheața și se ciocnește cu apa superrăcită dintr-un nor, provocând-o să înghețe și, în cele din urmă, să cadă din nor, explică oamenii de știință.
De asemenea, experții introduc particule de însămânțare în nori în mai multe moduri, inclusiv prin aruncarea lor din avioane și drone, lansarea de obuze sau rachete în nori de la sol sau arderea materialelor în camere care eliberează produsele secundare de ardere în aer.
Șeful departamentului de științe atmosferice de la Universitatea din Wyoming, Jeff French, a folosit în cercetarea sa avioane, senzori terestre și radar în vestul Munților SUA pentru a măsura efectele însămânțării din aeronave asupra inițierii și creșterii cristalelor și, în cele din urmă, asupra ninsorilor. Totuși, experimentul respectiv a avut loc în condiții reci și muntoase, iar impactul însămânțării norilor depinde de numeroase condiții, așa că urmărirea creșterii precipitațiilor prin însămânțare pe o perioadă mai lungă și în diferite condiții poate fi dificilă.
Cercetătorii chinezi fac progrese în acest sens
„Au o întreagă echipă de oameni care lucrează în domeniul modificărilor meteorologice. Au o flotă de aeronave — sunt la o cu totul altă scară decât orice altceva se întâmplă în altă parte a lumii”, a declarat Rob Rauber, cercetător în științe atmosferice la Universitatea din Illinois, Urbana-Champaign.
Cercetătorii chinezi susțin că țara a făcut progrese uriașe în modificarea vremii. Rapoartele din presa de stat au sugerat că eforturile de modificare a vremii au crescut precipitațiile cu 168 de miliarde de tone între 2020 și 2025
Aceste modificări meteorologice au fost efectuate și pe Platoul Tibetan. Regiunea este cunoscută și sub numele de „Turnul de Apă al Asiei”, fiind sursa mai multor râuri majore care furnizează apă pentru aproape 2 miliarde de oameni din Asia. Însă platoul se confruntă cu o deșertificare tot mai mare și cu pierderea ghețarilor din cauza schimbărilor climatice cauzate de om și a altor activități umane, cum ar fi pășunatul excesiv al animalelor.
Controversatul proiect își propunea să utilizeze semănarea norilor pentru a crea precipitații pe o suprafață de 1,6 milioane de kilometri pătrați din Platoul Tibetan, aproximativ mărimea Alaskăi, pentru a devia ploile musonice indiene deasupra bazinului fluviului Yangtze și a canaliza apa către bazinul Fluviului Galben
Proiectul a fost criticat intens
Planul a fost întâmpinat imediat cu un val de critici din partea oamenilor de știință din China. Hancheng Lu, profesor la Școala de Meteorologie și Oceanografie a Universității Naționale de Tehnologie a Apărării, a numit proiectul „un proiect absurd și fantastic, fără bază științifică și fără fezabilitate tehnologică”.
De asemenea, profesoara Yeh susține că acest proiect a fost impracticabil deoarece nu se poate converti întreaga umezeală atmosferică în ploaie și nu poate fi canalizată în acest fel.
„Când cineva merge în China și îi întreabă pe oamenii de știință din domeniul atmosferei, care nu sunt implicați în acest proiect, pur și simplu râd și e jenant. Niciodată nu a fost posibil”, a mai spus profesoara de geografie Yeh.