Descoperirea care schimbă istoria câinilor. Cercetătorii au aflat când au devenit cei mai apropiați companioni ai oamenilor

O descoperire arheologică realizată în Anatolia centrală, în Turcia, oferă unele dintre cele mai clare dovezi de până acum despre momentul în care câinii au început să trăiască alături de oameni.

Cercetătorii spun că animalele descoperite în siturile analizate erau nu doar domesticite, ci și tratate aproape la fel ca oamenii, fiind îngropate cu grijă și hrănite din aceeași sursă alimentară, transmite Descopera. 

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Nature și sunt prezentate de echipe ale Universității din Liverpool, Institutului Britanic din Ankara, Muzeului de Istorie Naturală din Londra și Universității Oxford.

Analizele ADN și descoperirile arheologice sugerează că primii câini domesticiți identificați genetic trăiau în urmă cu aproximativ 15.800 de ani și s-au răspândit rapid în Europa, devenind strămoșii raselor europene moderne.

Primele dovezi clare despre câinii domesticiți

Două dintre siturile arheologice analizate se află la Pınarbaşı, în Anatolia centrală, iar cercetătorii spun că acestea acoperă tranziția dintre Paleoliticul târziu și începutul Neoliticului, într-o perioadă cuprinsă între anii 14.000 și 8.000 î.Hr.

În adăpostul stâncos epipaleolitic de la Pınarbașı, oamenii își îngropau morții și reveneau periodic în același loc. Tot aici au fost descoperiți și pui de câine identificați direct prin analiza ADN-ului nuclear, considerați cei mai vechi câini identificați genetic până acum.

Cercetătorii spun că relația dintre oameni și aceste animale era deja una apropiată.

Câinii erau tratați aproape la fel ca oamenii

Profesorul Douglas Baird de la Universitatea din Liverpool afirmă că descoperirile arată o legătură puternică între oameni și câini încă din acea perioadă.

„Arheologia arată clar că acești câini erau companioni apropiați ai oamenilor; analiza izotopică indică faptul că aceștia consumau pește, un element major al dietei umane și, la fel ca oamenii, erau îngropați cu grijă în adăpostul stâncos, aproape de mormintele umane, beneficiind astfel de un tratament ritual similar celui acordat oamenilor”, a explicat profesorul Doug Baird.

Cercetătorii cred că animalele aveau roluri importante în comunitățile umane. Oamenii din acea perioadă vânau oi sălbatice și bovine mari, iar câinii ar fi putut fi folosiți atât la vânătoare, cât și pentru protecție împotriva prădătorilor precum lupii și leoparzii.

Analiza ADN arată cât de repede s-au răspândit câinii

O parte importantă a studiului a fost realizată de echipe de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, Universitatea Oxford și LMU München.

Analiza ADN a arătat că acești câini domesticiți s-au răspândit foarte rapid din Anatolia până în vestul Europei.

Cercetătorii au comparat ADN-ul câinilor descoperiți la Pınarbașı cu cel al canidelor din Peștera Gough din Marea Britanie și au descoperit o asemănare genetică ridicată, deși cele două situri se află la mii de kilometri distanță.

Specialiștii spun că această linie genetică s-a răspândit de la un capăt al Europei la altul în doar câteva secole.

„Identificarea genetică a doi câini paleolitici din Peștera Gough și Pınarbașı reprezintă un salt major în înțelegerea noastră asupra celor mai timpurii câini”, a declarat dr. William Marsh, cercetător postdoctoral la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.

Acesta spune că descoperirea a permis identificarea altor câini antici din Germania, Italia și Elveția și demonstrează că aceștia erau deja răspândiți în Europa și Turcia acum cel puțin 14.000 de ani.

Descoperirea care explică legătura dintre câini și primii fermieri

Al doilea studiu s-a concentrat asupra sitului Boncuklu, aflat la aproximativ 30 de kilometri de Pınarbașı.

Aici au fost identificați câini domesticiți care trăiau în jurul anului 9000 î.Hr., într-o perioadă în care oamenii începeau să adopte viața sedentară și primele forme de agricultură.

Locuitorii din Boncuklu erau descendenții comunităților care utilizaseră anterior Pınarbașı, însă în această etapă au început să cultive plante și să gestioneze mai atent turmele de oi sălbatice.

Cercetătorii spun că animalele aveau probabil roluri multiple: câini de vânătoare, câini de pază și chiar ajutoare pentru primele forme de păstorit.

Câinii au depășit barierele culturale dintre oameni

Studiul mai arată că primii fermieri care au ajuns în Europa din Anatolia au adus cu ei și câinii domesticiți.

Interesant este că acești câini s-au amestecat genetic într-o măsură mai mare cu populațiile locale decât au făcut-o oamenii proveniți din Anatolia.

Profesorul Douglas Baird spune că acest lucru arată cât de importante deveniseră deja aceste animale pentru comunitățile umane.

Cercetătorii cred că valoarea practică și socială a câinilor a făcut ca ei să fie acceptați rapid între grupuri diferite, depășind bariere culturale și geografice.