Fortăreața din Oltenia care ascunde o istorie impresionantă, de peste două secole. Ce secrete păstrează și de ce fascinează și azi vizitatorii

Cula Măldărescu, cunoscută astăzi drept Cula Duca, este una dintre cele mai importante construcții istorice din Oltenia. Clădirea îmbină arhitectura defensivă a boierilor cu povestea unuia dintre cei mai importanți oameni politici ai României moderne, Ion Gheorghe Duca.

Cum au apărut culele în Oltenia

În Oltenia de sub munte, între secolele XVII și XIX, viața era adesea marcată de incursiuni, jafuri și conflicte. Pentru a se proteja, boierii au construit cule, adică locuințe fortificate, cu ziduri groase, ferestre înguste și acces controlat.

Termenul provine din turcescul „kulă”, care înseamnă turn. În spațiul românesc, aceste construcții au devenit reședințe boierești ce combinau rolul defensiv cu cel de locuință. Localitatea Măldărești, din județul Vâlcea, păstrează și astăzi unul dintre cele mai bine conservate ansambluri de acest tip, potrivit Historia. 

Originea familiei Măldărescu și legenda locului

Istoria culelor de la Măldărești este legată de familia Măldărescu, o familie de boieri olteni cu rădăcini vechi. Tradiția locală îl amintește pe Tudor Maldăr, oștean al lui Mihai Viteazul.

Potrivit unei legende, acesta ar fi fost capturat de tătari după moartea voievodului, dar ar fi reușit să scape cu ajutorul fiicei hanului, care s-ar fi îndrăgostit de el. Cei doi ar fi fugit apoi în Oltenia, unde ar fi întemeiat o ramură importantă a familiei.

Din această istorie s-au născut cele două cule cunoscute din localitate: Cula Greceanu și Cula Măldărescu.

Cum a fost construită Cula Măldărescu

Cula Măldărescu a fost ridicată în anul 1812 de boierul Gheorghiță Măldărescu. Clădirea are plan dreptunghiular și este organizată pe parter și două etaje.

Parterul are rol defensiv și funcționează ca pivniță fortificată. Aici se află o ușă masivă din lemn, ferestre înguste asemănătoare meterezelor și stâlpi groși care susțin întreaga construcție.

La etajele superioare se află camerele de locuit, iar la ultimul nivel se găsește un cerdac larg, deschis către peisajul din jur. Aspectul autentic al culei a atras și industria cinematografică, clădirea fiind folosită ca decor pentru mai multe filme românești, printre care „Iancu Jianu – Haiducul” și „Drumul Oaselor”.

Cum a ajuns Cula Măldărescu în proprietatea lui I.G. Duca

În anul 1907, Ion Gheorghe Duca descoperă Măldăreștiul în perioada în care era judecător la Horezu. Impresionat de frumusețea locului, cumpără cula și decide să își construiască în apropiere o casă de vacanță.

Locuința a fost proiectată de arhitectul Alexandru Ștefănescu și are un singur nivel, cu un cerdac lung în stil românesc. Interiorul culei a fost amenajat cu obiecte tradiționale, precum icoane vechi, candele, farfurii decorative și țesături populare.

Pentru Ion Gheorghe Duca, Măldăreștiul a devenit un loc de liniște, departe de viața politică din București. Aici venea frecvent pentru a se retrage, a citi și a petrece timp alături de familie.

Cariera sa politică a fost una importantă: a devenit deputat la 26 de ani și a ajuns prim-ministru al României în 1933. Mandatul său s-a încheiat însă tragic, după ce a fost asasinat la 29 decembrie 1933, în Gara Sinaia, de membri ai Mișcării Legionare.

În 1934, trupul său a fost adus la Măldărești, locul de care era profund legat.

Culele de la Măldărești, astăzi muzeu

În prezent, Cula Duca, Cula Greceanu și Casa Memorială I.G. Duca formează Complexul Muzeal Măldărești, un important monument istoric. Clădirile au fost restaurate în anii 1966–1967 și sunt deschise vizitatorilor.

Astăzi, culele nu mai au rolul de a apăra locuitorii de invazii, dar rămân martori ai unei epoci în care arhitectura, istoria și destinul unor personalități importante s-au întâlnit în același loc.