Gara-fantomă din România! Locul despre care CFR nu vorbește și unde mecanicii se roagă să nu fie nevoiți să oprească. Nu apare în niciun mers al trenurilor și nu este trecută pe hărți

Pe una dintre cele mai circulate rute feroviare din România, între București și Brașov, există o gară care, oficial, nu există.

Nu apare în niciun mers al trenurilor, nu este trecută pe hărți și nu există documente publice despre ea. Cu toate acestea, mecanicii de locomotivă care fac cursele de noapte o cunosc foarte bine. Și toți au aceeași teamă: să nu fie nevoiți vreodată să oprească acolo.

Se numește Gara Vâlsan, deși nu există niciun sat cu acest nume. Este ascunsă între Câmpina și Sinaia, într-un sector de cale ferată care taie o pădure deasă de molizi, unde lumina pare să dispară chiar și în plină zi. Noaptea, după ora 23:00, dacă privești pe geam exact la momentul potrivit, poți vedea peronul.

Un peron de beton crăpat, o clădire joasă cu ferestre sparte și un singur felinar care pâlpâie cu o lumină gălbuie, deși nu există alimentare electrică pe kilometri întregi. Uneori, pe peron se văd oameni. Stau nemișcați, ca și cum ar aștepta un tren care întârzie de zeci de ani.

Prima mărturie publică a apărut în 2003, când un mecanic pe nume Vasile Dumitrescu a vorbit pentru un ziar local. Povestea lui părea halucinația unui om epuizat, până când alți șase mecanici au descris, independent, același loc.

Noaptea în care trenul a oprit unde nu trebuia

Dumitrescu a povestit că, într-o noapte de noiembrie, în jurul orei 23:45, trenul accelerat București–Brașov a suferit o defecțiune exact în acel sector. Trenul s-a oprit brusc, chiar în fața unui peron pe care mecanicul nu-l mai văzuse niciodată în cei peste 20 de ani de experiență.

Pe peron erau aproximativ cincisprezece persoane: bărbați, femei și copii, îmbrăcați în haine din alte vremuri. Unii purtau ținute din anii ’50, alții costume de început de secol XX, iar câțiva aveau straie țărănești vechi. Toți aveau însă același lucru: valize vechi, cufere de lemn și piele, legate cu curele.

Când trenul s-a oprit, oamenii s-au apropiat de vagoane și au pus mâna pe mânerele ușilor. O pasageră a deschis geamul și a întrebat unde merg. Răspunsul a venit de la un bărbat în costum elegant din anii ’40: „Spre Brașov. Întotdeauna spre Brașov. Dar niciodată nu ajungem.”

În acel moment, locomotiva a pornit singură. Trenul a accelerat violent și a părăsit gara. Când mecanicul s-a uitat înapoi, peronul era gol, iar felinarul se stingea lent, ca o lumânare.

CFR neagă totul, dar arhivele spun altceva

Incidentul a fost raportat la CFR. Răspunsul oficial a fost sec: „Nu există nicio gară în acel sector.” Dumitrescu a fost trimis la evaluare psihologică și suspendat temporar. Problema era că șase călători din tren au depus, la rândul lor, plângeri despre o „gară neautorizată” și persoane care încercau să urce în tren din mijlocul pădurii.

Arhivele istorice confirmă însă un detaliu tulburător. În 1946, în acel loc exista Halta Vâlsan, un punct de oprire pentru muncitori forestieri. În noaptea de 12 noiembrie 1946, trenul București–Brașov, plin de refugiați, a deraiat chiar acolo. Au murit 83 de oameni. După tragedie, gara a fost închisă și ștearsă din documente, considerată „blestemată”.

În anii ’70, studenți de la Universitatea din București au găsit ruinele gării și le-au fotografiat. Când au developat filmul, una dintre imagini arăta clădirea intactă, cu ferestrele întregi și felinarul aprins, exact ca în 1946. În prim-plan se vedea silueta unui bărbat care nu făcuse parte din grup. Fotografia a fost confiscată de Securitate.

Regulă nescrisă printre mecanici

Astăzi, mecanicii care conduc trenurile de noapte respectă o regulă tăcută. Dacă locomotiva încetinește inexplicabil în acel sector, dacă luminile clipesc sau șinele par să opună rezistență, accelerezi. Nu te uiți pe geam. Nu oprești. Niciodată.

Pentru că există povestea unui mecanic care a oprit din curiozitate în 1987. A coborât să verifice șinele și nu s-a mai întors. Locomotiva a fost găsită dimineața, mergând singură. Pe tabloul de comandă cineva scrisese în praf: „Au nevoie de un mecanic aici. Trenul trebuie să plece., potrivit unei postari pe Facebook.