Metalul prețios care se scumpește mai rapid ca aurul. Toți îl avem prin casă, dar îl credem banal

Argintul a devenit vedeta pieței metalelor prețioase în 2025, depășind ritmul de creștere al aurului și atrăgând tot mai mult interes din partea investitorilor.

Prețul său se apropie de 38,5 dolari pe uncie, marcând o creștere impresionantă de 33% de la începutul anului, un avans mai rapid decât cel înregistrat de aur, scrie Adevarul. 

Istoric, în perioadele de creștere ale metalelor prețioase, argintul tinde să avanseze mai rapid decât aurul, datorită pieței sale mai mici și mai volatile. Conform unei analize realizate de XTB, dacă raportul dintre aur și argint ar reveni la media sa istorică, argintul ar putea înregistra câștiguri mult mai mari și chiar noi recorduri.

Deficitul de producție, motorul scumpirilor

Creșterea actuală a prețului argintului este alimentată de un deficit cronic pe piața mondială. Silver Institute estimează pentru 2025 un deficit de aproximativ 170 de milioane de uncii, prelungind o tendință care a început încă din 2021.

Structura producției face ca oferta de argint să fie rigidă: doar 30% din producția globală provine din mine dedicate acestui metal, restul de 70% fiind un produs secundar al exploatării aurului, cuprului, zincului și plumbului. Astfel, oferta nu poate crește flexibil în funcție de preț.

În plus, producția mondială extrasă din mine a scăzut cu peste 7% față de 2016, ajungând la circa 835 de milioane de uncii pe an, în timp ce reciclarea, deși a crescut cu 24% (195 milioane uncii), nu reușește să compenseze declinul.

Contextul macroeconomic susține argintul

Pe lângă deficitul de producție, politica monetară și piața valutară favorizează scumpirea argintului.

• Reducerea așteptată a dobânzilor de către Rezerva Federală scade costul de oportunitate al deținerii metalelor prețioase.
• Inflația moderată din august (2,7%) întărește aceste așteptări.
• Slăbirea dolarului face argintul mai atractiv la nivel global.
• Fondurile de investiții (ETF-uri) își măresc deținerile, atingând un nivel record.

Riscuri și provocări

Totuși, investitorii trebuie să fie prudenți. Argintul este extrem de volatil, iar corecțiile bruște sunt frecvente. O eventuală încetinire economică ar putea reduce cererea industrială, deși, în trecut, investițiile au compensat acest declin.

Pe termen lung, inovațiile tehnologice ar putea reduce utilizarea argintului în anumite aplicații, dar tendința actuală merge în sens invers – noile tehnologii sporesc cererea. Alte riscuri vin dintr-o posibilă schimbare de ton a Rezervei Federale sau o creștere a volumului de argint reciclat, însă acestea sunt mai puțin probabile pe termen scurt și mediu.

Perspective pe termen lung

Pe fondul tranziției energetice, digitalizării și dezvoltării tehnologice, cererea pentru argint este așteptată să rămână puternică. În paralel, restricțiile de aprovizionare și lipsa unor noi proiecte miniere accentuează dezechilibrul dintre cerere și ofertă.

Astfel, argintul se conturează ca un pariu atractiv pentru investitori, cu potențial de randamente spectaculoase pentru cei dispuși să gestioneze volatilitatea pieței. „Așa cum istoria a demonstrat, cele mai bune investiții în argint au fost realizate în momente în care fundamentele pieței erau la fel de solide ca în prezent”, subliniază analiștii XTB.