Numele unui oraș din România, schimbat pentru că era „prea țărănesc". Situat într-una dintre cele mai avantajoase regiuni ale țării

România este o țară cu o istorie fascinantă și locuri deosebite, dar există și orașe care ascund povești ce nu sunt foarte cunoscute. Unul dintre ele este Zalău, un oraș situat în vestul țării, în județul Sălaj, care astăzi este locuit de zeci de mii de oameni. Totuși, în perioada regimului comunist, Zalău a avut parte de o schimbare semnificativă – numele său a fost schimbat din „Zălau” în „Zalău”, iar acest lucru s-a întâmplat dintr-un motiv destul de ciudată: denumirea „Zălau” era considerată „prea țărănească” de către autoritățile comuniste.

Povestea schimbării numelui orașului Zalău

În anii 1970, orașul care astăzi se numește Zalău era cunoscut sub denumirea de „Zălau”. Aceasta era o denumire care reflecta rădăcinile sale adânci în tradiția românească, însă, în viziunea regimului comunist, această era „prea țărănească”. Într-un context în care regimul Ceaușescu dorea să urbanizeze și să industrializeze România și să promoveze o imagine mai modernă și mai cosmopolită, numele de „Zălau” nu mai corespundea idealurilor promovate de stat.

Istoricul Nicolae Gudea, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, povestește cum, în anii ’70, autoritățile comuniste, prin intermediul secretarei prim-secretarului județean al Partidului Comunist, i-au cerut ajutorul pentru schimbarea numelui orașului. Conform relatărilor istoricului, secretara i-a explicat profesorului că denumirea de „Zălau” era prea „țărănească” și că nu reflecta suficient de bine statutul orașului în plină dezvoltare industrială.

„Tovarășa” care făcea această solicitare i-a spus profesorului Ștefan Pascu, pe atunci implicat în diverse activități academice, că „Zălau” era o denumire prea simplă și tradițională, iar orașul merita o denumire mai „modernă” și mai „cosmopolită”, care să corespundă cu imaginea de „oraș socialist”. Astfel, numele a fost schimbat în „Zalău”, o variantă care părea mai „europeană” și mai adecvată viziunii promovate de regim.

Rezistența și schimbarea inevitabilă

Deși inițial profesorul Pascu s-a opus schimbării, argumentând că „Zălau” era o denumire românească autentică, presiunea autorităților a fost prea mare. În final, schimbarea a avut loc, iar orașul din Sălaj a început să fie cunoscut sub denumirea de „Zalău”, nume care s-a păstrat până astăzi.

Este interesant de observat că, în ciuda opoziției unor localnici și istorici, regimul comunist a impus această modificare fără a ține cont de legătura profundă a numelui „Zălau” cu identitatea locală și cu tradițiile românești. Istoricul Nicolae Gudea face o observație amară despre acest episod din istoria orașului: „Concluzia este că ignoranţa a învins românismul şi în loc să fim dintr-o localitate românească Zălau şi zălăuani, am ajuns dintr-o eroare naţionalistă, într-o localitate ungurească Zalău şi să fim zalăuani!!!”.

Astăzi, Zalău este un oraș vibrant, situat într-o zonă strategică a României, cunoscut pentru peisajele sale pitorești și pentru tradițiile sale locale. Orașul se află într-o regiune bine conectată, cu acces ușor la alte mari orașe din țară, iar dezvoltarea sa economică și culturală a continuat să crească de-a lungul decadelor. Astăzi, Zalău este un important centru administrativ, economic și cultural al județului Sălaj, iar zeci de mii de oameni trăiesc și muncesc aici, bucurându-se de un standard de viață din ce în ce mai ridicat.

Povestea schimbării numelui orașului Zalău este doar una dintre multele „alterări” impuse de regimul comunist în încercarea de a remodela identitatea națională și locală. Aceste schimbări, deși poate că la momentul respectiv păreau justificate de idealurile regimului, au lăsat o amprentă adâncă asupra multor comunități din România.