Povestea de film a Smarandei Brăescu, prima femeie parașutist din România. Motivul pentru care a fost condamnată la închisoare

Smaranda Brăescu a fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume. În 1931, a efectuat un salt de la 6.000 metri cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932, cu saltul de la 7.233 metri, a bătut recordul mondial deţinut de un american, scrie adevărul.ro. După război, aceasta a fost condamnată la închisoare şi a fost nevoită să se ascundă şi să-şi schimbe numele, pentru a nu ajunge în penitenciar.

Smaranda Brăescu, prima femeie parașutist cu brevet din România

Smaranda Brăescu (21 mai 1897 – 2 februarie 1948) a fost prima femeie parașutist cu brevet din România și una dintre pionierii aviației mondiale. Născută în satul Hănțești, comuna Buciumeni, județul Galați, ea a manifestat încă din tinerețe o pasiune profundă pentru zbor.

În 1928, Smaranda a urmat cursuri de parașutism în Germania, iar la 5 iulie același an a realizat primul său salt de la o înălțime de 600 de metri pe aerodromul Staaken din Berlin, devenind astfel prima femeie parașutist din România. 

A stabilit recordul mondial feminin la parașutism

Determinată să stabilească noi recorduri, la 2 octombrie 1931, Smaranda a efectuat un salt de la aproximativ 6.000 de metri, stabilind recordul mondial feminin la parașutism. Un an mai târziu, pe 19 mai 1932, în Sacramento, California, a doborât recordul mondial absolut, sărind de la o înălțime de 7.233 de metri.

Pe lângă realizările în parașutism, Smaranda Brăescu a obținut și licența de pilot în Statele Unite, devenind prima femeie europeană cu un astfel de brevet american. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a servit ca pilot în Escadrila Albă, o unitate sanitară aeriană, demonstrând curaj și devotament.

Smaranda a protestat împotriva regimului comunist instaurat în Români

După război, Smaranda a protestat împotriva regimului comunist instaurat în România, semnând un document care contesta alegerile din noiembrie 1946. Din această cauză, a fost arestată și condamnată la închisoare, unde se crede că a decedat la 2 februarie 1948, fiind înmormântată sub numele de Maria Popescu în Cimitirul Central din Cluj.

A fost condamnată la închisoare 

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Smaranda şi-a pus toate cunoştinţele despre aviaţie în slujba armatei române, alături de aviatorii şi de paraşutiştii conaţionali. După război, aceasta protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, într-un memoriu semnat alături de alte personalităţi, care ajunge, însă, pe mâna sovieticilor, iar Smaranda şi ceilalţi semnatari sunt supuşi opresiunii comuniste. Aşa încât, a fost condamnată, în lipsă, la doi ani de închisoare şi este nevoită să se ascundă şi să-şi schimbe numele, pentru a nu fi trimisă la închisoare.

Fiind grav bolnavă de cancer la sân, eroina a fost operată sub numele de Maria Matei, iar la sfârşitul anului 1947, s-a retras la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Cluj, purtând numele de Maria Popescu. Un an mai târziu, la doar 50 de ani, murea după ce a fost internată pe ascuns la Clinica Universitară din Cluj-Napoca. 

Astăzi, moștenirea Smarandei Brăescu este onorată prin diverse monumente și instituții care îi poartă numele, amintind de contribuțiile sale remarcabile la aviația românească și mondială.

Citește întreg articolul pe adevărul.ro.