Tradiţii creştine de Mărţişor. Ce trebuie să faci pe 1 Martie, ca să-ți meargă bine
Toată lumea știe ce este mărțișorul, indiferent de zonă sau aşezământ, că este oraș sau sat, dar nu toată lumea știe care este povestea din spatele acestui talisman magic atemporal.
Desigur, nu putem să spunem că acesta este specific neamului român, dar putem afirma cu siguranță că aparține neamului tracic din care facem și noi parte, alături de bulgari, macedoneni, aromâni și albanezi. Astfel, din punct de vedere al obiceiurilor sau sărbătorii, nu se diferențiază, rămânând la bază chemarea primăverii sau întâmpinarea acesteia.
La bulgari, mărțișorul poarta numele de martenița (Мартеницa) și o asemănare ce ne unește și mai mult cu aceștia este reprezentat de personajul Babei Marta, asemănătoare cu Baba Dochia, o femeie capricioasă ce poate fi îmbunată doar cu purtarea șnurului de mărțișor care ar aduce primăvara mai repede.
Tradiţii de 1 martie, Ziua Maţişorului
În funcție de zona teritorială a țării noastre, tradițiile mărțișorului pot să difere, așa că haideți să vedem ce tradiții se respectă.
Deja este foarte bine cunoscut faptul că în zona Moldovei pe 1 Martie fetele sunt cele ce dăruiesc mărțișoare. În schimb, pe 8 martie, bărbații sunt cei ce le oferă mărțișoare.
În zona Dobrogei, mărțișorul este purtat până la sosirea berzelor. În acel moment mărțișoarele se aruncă spre cer cu scopul de a avea parte de noroc mare și înaripat.
Citește și - Elev umilit de învățătoare din cauza unui mărțișor. I-ar fi spus că e urât. Care e varianta femeii
În zona Transilvaniei, mărțișorul primit se poartă primele săptămâni ale lunii martie, după care se atârnă la ușile sau geamurile caselor, ori de coarnele animalelor domestice pentru a speria duhurile rele.
În zona Bucovinei se respectă o tradiție de la începuturile mărțișorului și anume: la șnur se leagă o monedă de argint sau aur de gâtul copiilor pentru a le aduce noroc și să fie sănătoși și curați precum argintul la venirea primăverii.
Tradiții există și la făurirea acestui talisma plin de semnificație, deși în zilele noastre acestea nu se mai respectă, de cele mai multe ori ele fiind produse la nivel industrial.
Totuși, există un întreg ritual de realizare al mărțișoarelor respectat cu strictețe de către puținii purtători ai tradiției. Astfel, unii bătrâni își amintesc că pentru realizarea firelor de mărțișor, începeau să toarcă lână încă din luna ianuarie, iar nuanța roșiatică era oferită din fiertura de ceapă și alte buruieni.
Împletirea șnurului reprezintă momentul plin de misticism: totul era făcut în secret, sub sfințirea cu o rugăciune pentru fiecare împletitură. Șnurul trebuia ascuns de către femeie până pe 1 Martie, apoi pus în buzunar sau la sân, dus la biserică pentru a se face adevărata sfințire, pe ascuns, fără știința preotului.
Un fun fact descoperit este că, în general vorbim despre un șnur bicolor, există zone în care șnurul este tricolor, venind în variații de roșu, alb și verde sau roșu, alb și negru.
Ce semnificaţie are marţişorul?
În ziua de astăzi, în conformitate cu unele studii etnografice, mărțișorul se împarte în doua categorii: mărțișorul simbolic și cel neologic. Astfel, mărțișorul și-a pierdut semnificația avută la un moment dat și se reduce la o podoabă, strict estetică, care este oferit în momente dedicate ale lunii, pierzând mare parte din importanța simbolului ce-l însoțește.
Dar ce ne spun legendele despre acest șnur al timpului?
Una dintre legendele populare ne relatează despre un voinic ce a eliberat Soarele. Pe scurt, Soarele a coborât pe Pământ în întruchiparea unei fete frumoase ce a fost furată de către zmeu și închisă în palatul său. În acel moment, copii au uitat de joacă și veselie, păsările nu au mai cântat și toată lumea a căzut în mâhnire.
Fără Soare și observând cele ce se întâmplă în jurul său, un tânăr curajos a plecat spre palatul zmeului. După o luptă grea cu creatura, voinicul a câștigat și a eliberat fata ce s-a transformat înapoi în Soare și a început să lumineze iar tot pământul.
Totuși, de ce avem o funie albă și una roșie? Ei bine, după luptă tânărul rănit a rămas în palat, iar sângele s-a scurs pe zăpadă, iar acolo unde s-a topit au răsărit ghiocei. Astfel, din punctul de vedere al semnificației: albul simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii și roșul simbolizează dragostea pentru frumos, precum și vitejia tânărului salvator.
În realitate, cercetările arheologice efectuate pe teritoriul țării noastre au adus la lumină din cele mai vechi așezări, ce datează de acum aproape 8.000 de ani, anumite amulete ce se aseamănă destul de mult mărțișoarelor. Amuletele erau niște pietricele colorate în roșu și alb, perforate și purtate pe post de coliere.
Pe ce parte se pune marţişorul
În general, oferit femeilor și copiilor, mărțișorul are rol de talisman și poate lua mai multe forme cum este cel al trifoiului pentru noroc, cel a ghiocelului pentru prospețime sau cel al coșarului pentru bunăstare.
La început aceste talismane se agățau la gât sau la mână cu snurul cunoscut, înainte de a-și contura mai bine calea în tradiția populară. De atunci, conform bătrânilor, mărțișorul se poate în piept, pe partea stângă lângă inimă.
Ba mai mult, George Coșbuc a adus o explicație acestei tradiții: „scopul purtării lui este să iți apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ți-l faci binevoitor să-ți dea ce-i stă în putere, mai intai frumusețe ca a lui, apoi veselie și sănătate, cinste, iubire și curație de suflet. Țăranii pun copiilor mărțișoare ca să fie curați ca argintul și să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele și cine nu le poarta are să se ofilească. Poporul mai ştie că mărţişorul trebuie purtat ca lucru sfânt, nu aşa, ca podoabă ori jucărie”.
Meme-uri pentru Facebook şi Instagram de 1 martie, Martişor
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!