Un maxilar masiv de 2,6 milioane de ani, descoperit într-o zonă neașteptată, rescrie harta evoluției

Oamenii de știință se află în fața unei descoperiri uluitoare. Maxilarul unei rude umane îndepărtate a fost găsit într-o regiune unde până acum nu exista niciun indiciu că ar fi putut ajunge. Datând de acum 2,6 milioane de ani, maxilarul aparține dispărutului „Om Spărgător de Nuci”, potrivit Live Science.

Descoperit la peste 1.000 de kilometri mai la nord decât orice fosilă similară, acest exemplar obligă cercetătorii să reevalueze teoriile clasice despre migrație și dietă. Evoluția umană apare astfel mai complexă și mai diversă decât se credea anterior.

Un maxilar care rescrie harta evoluției

Fragmentele unui maxilar fosil vechi de 2,6 milioane de ani, descoperite în nord-estul Etiopiei, oferă o perspectivă nouă asupra evoluției timpurii a omului în Africa. Fosila aparține unui hominin biped din genul Paranthropus, o rudă dispărută a oamenilor moderni, și a fost identificată într-o regiune unde acest gen nu fusese întâlnit niciodată până acum.

Maxilarul a fost găsit în zona Mille-Logya, din regiunea Afar, și este cu peste 1.000 de kilometri mai la nord decât orice altă fosilă cunoscută de Paranthropus.

Până în prezent, fosilele acestui gen fuseseră descoperite doar între sudul Etiopiei și sudul Africii, fiind datate între 2,8 și 1,4 milioane de ani.

„Până acum, nici măcar o singură fosilă de Paranthropus nu fusese identificată” în regiunea Afar din Etiopia, au scris cercetătorii într-un studiu publicat miercuri (21 ianuarie) în revista Nature.

„Sute de fosile reprezentând peste o duzină de specii” de hominizi au fost descoperite în Afar, a declarat autorul principal al studiului, Zeresenay Alemseged, paleoantropolog la Universitatea din Chicago, într-un comunicat.

„Astfel, absența aparentă a Paranthropus era evidentă și derutantă pentru paleoantropologi, mulți dintre ei concluzionând că genul pur și simplu nu a ajuns niciodată atât de departe spre nord.”

În regiune au fost descoperite sute de fosile aparținând altor hominizi, inclusiv Australopithecus și primii membri ai genului Homo. Din acest motiv, mulți specialiști au presupus că Paranthropus nu a ajuns niciodată atât de departe spre nord.

„Omul Spărgător de Nuci”, mai adaptabil decât se credea

Genul Paranthropus include trei specii: P. robustus, P. boisei și P. aethiopicus.

Aceste specii mergeau bipede începând cu aproximativ 2,7 milioane de ani în urmă, dar sunt unice prin dinții și maxilarele lor masive, care au adus unui craniu fosil porecla „Omul Spărgător de Nuci”.

Maxilarul MLP-3000, descoperit în 2019 și datat la aproximativ 2,6 milioane de ani, aparține unui individ în vârstă și prezintă trăsături clare ale genului Paranthropus.

Descoperirea sugerează însă că aceste hominine aveau o dietă mai flexibilă și o capacitate ridicată de adaptare la medii variate, asemănătoare cu cele ale genurilor Australopithecus și Homo.

Fosila de la Mille-Logya adaugă astfel un al treilea gen de hominizi prezenți în Afar între 2,8 și 2,5 milioane de ani în urmă.

Nu este clar dacă aceste grupuri au interacționat direct, dar coexistența lor indică un peisaj evolutiv mult mai divers decât se credea anterior.

Antropologii afirmă că descoperirea obligă la revizuirea teoriilor clasice despre evoluția umană. Ideea unei singure linii evolutive, izolate și progresive, este tot mai greu de susținut. Evoluția omului pare să fi fost rezultatul mai multor ramuri care au coexistat, s-au adaptat diferit și, în cele din urmă, au dispărut, lăsând în urmă o singură specie: Homo sapiens.