Unul dintre cele mai controversate cazuri de posedare din istorie. De ce nu are încă o explicație clară

Unul dintre cele mai grave și mai bine documentate cazuri de poltergeist și posedare din istorie a avut loc acum 138 de ani în localitatea Amherst din Canada.

Protagonista acestui fenomen paranormal tulburător a fost tânăra Esther Cox, în vârstă de 18 ani. În jurul ei, obiectele zburau prin aer, se declanșau incendii spontane, iar propriul trup suferea transformări fizice extreme în fața a numeroși martori oculari, inclusiv medici și oameni de știință.

Deși specialiștii au încercat ulterior să pună totul pe seama unei psihoze, cazul rămâne până astăzi o graniță nerezolvată între supranatural și patologic.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul Amherst din Canada era un înfloritor centru regional dedicat construcției de nave, caracterizat prin reședințe elegante în stil victorian.

În acest decor liniștit, pe Victoria Street East, locuia Esther Cox alături de sora ei căsătorită, Olive Teed, și familia extinsă a acesteia. Liniștea căminului colonial a fost spulberată definitiv în toamna anului 1878, la scurt timp după ce tânăra Esther, în vârstă de 18 ani, a fost victima unei tentative violente de agresiune din partea unui localnic, Bob McNeal, care o amenințase cu un revolver într-o zonă izolată.

 Totul a început cu zgomote subtile și suspiciunea prezenței unui șoarece sub saltea. Când fetele au căutat sursa zgomotului, au observat o cutie de carton mișcându-se singură. Așezată în mijlocul camerei, cutia a sărit în aer la o înălțime de cel puțin treizeci de centimetri, sub privirile îngrozite ale tinerelor.

„Într-una dintre nopți, cele două fete se duseseră la culcare și tocmai se pregăteau să adoarmă când Esther Cox a sărit brusc din pat, țipând și spunând că era un șoarece sub saltea. Totuși, după ce au căutat cu atenție, nu au găsit niciun șoarece., precizează Hereward Carrington în Personal Experiences in Spiritualism.

 Manifestările fizice extreme: „Doamne, Dumnezeule, mor!”

Teroarea pură s-a instalat în momentul în care fenomenele paranormale au început să se răsfrângă direct asupra corpului lui Esther, provocându-i răni și stări biologice imposibil de controlat.

Într-una dintre nopți, sora ei a aprins lampa în urma unui țipăt disperat și a găsit-o pe adolescentă într-o ipostază de coșmar: părul îi era ridicat în sus, ochii injectați cu sânge, iar unghiile înfipte adânc în lemnul patului. 

Vestea s-a răspândit rapid, iar casa a devenit loc de pelerinaj pentru curioși, preoți și oameni de știință. Toți confirmau că auzeau bubuituri și ciocănituri violente în timp ce tânăra era atent supravegheată.

Cele trei duhuri și misterul vindecării bruște

Activitatea poltergeist s-a oprit temporar doar când Esther s-a îmbolnăvit grav de difterie și a plecat în convalescență. La întoarcerea ei în Amherst, fenomenele au revenit, fiind însoțite de data aceasta de izbucnirea spontană a unor incendii în diferite colțuri ale imobilului.

Tânăra susținea că este bântuită și chinuită de trei spirite distincte: „Peter Cox”, „Maggie Fisher” și entitatea principală, „Bob Nickle”, care amenința că va arde casa din temelii dacă fata nu părăsește familia Teed. 

Actorul Walter Hubbell, pasionat de fenomene paranormale, s-a mutat în locuință timp de trei luni pentru a documenta cazul. Uimit de cele văzute, a scris o carte de succes și a luat-o pe Esther într-un turneu național de conferințe.

Ulterior, după ce s-a întors și a fost implicată pe nedrept într-un incident legat de incendierea unui hambar, Esther a ispășit o lună de închisoare până la găsirea adevăratului vinovat. Odată cu eliberarea ei, toate fenomenele s-au oprit brusc și definitiv. S-a căsătorit de două ori, a avut doi copii și a murit în 1912, la vârsta de 52 de ani, potrivit. 

O explicație științifică incompletă

 „Toate dovezile par să indice că Esther era mai mult decât o persoană instabilă: era o psihopată care prezenta simptome ale unei personalități scindate; că ea însăși, sau mai degrabă o parte a personalității sale, a jucat rolul «poltergeistului».” Medicul Egon Larsen, despre profilul psihologic al lui Esther.  

Cu toate acestea, ipoteza medicală lasă mari semne de întrebare. Oamenii de știință nu au putut explica niciodată cum o psihopatie atât de severă s-a vindecat subit după doar un an și, mai presus de toate, nu au putut justifica mecanic cum obiectele grele se mișcau singure prin aer în fața medicilor și a zecilor de martori sceptici care o păzeau pe Esther.